Impunerea reducerii emisiilor de CO2 este prezenta in mai toate domeniile. Aceasta reducere a CO2 afecteaza de asemenea si domeniul constructiilor si in special a structurilor din beton.

Cerinta de reducere a CO2 se poate obtine in principal prin modificarea/adaptarea cantitatilor de ciment.

In general discutam de trei abordari diferite pentru a minimiza emisiile de CO2 si pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor de CO2. Prin urmare, aceste abordari fac referire la existenta clincherului de ciment Portland, continutul de ciment sau tehnologia betonului.

Prima abordare are in vedere reducerea emisiilor de CO2 din etapa de fabricare, alternativa luata deja in considerare de ceva timp sau - in plus - prin cresterea eficientei energetice. Aceasta abordare este deja in stadii avansate de dezvoltare, insa cu rezultate relativ limitate.

Concepte precum depozitarea CO2 reprezinta una din tendintele actuale, insa una destul de costisitoare.

Din perspectiva tehnologiei betonului reducerea emisiilor se poate face folosirea de amestecuri de beton de inalta performanta cu o structura de beton foarte densa.

O alta posibilitate este scaderea continutului de ciment din amestecul de beton - utilizarea asa-numitelor eco-betoane. Aceasta scadere a continutului de ciment pana la limita continutului minim de ciment a fost - si este inca - o practica consacrata in ultimii ani, chiar daca motivul din spate a fost altul pana acum. Se pregatesc noi standarde, care sa permita abaterea de la limitele actuale in ceea ce priveste continutul minim de liant si de la raportul maxim permis apa/liant

A treia abordare in domeniul tehnologiei betonului este utilizarea unui nou liant, respectiv nou, fara clincher de ciment. Expertii discuta despre aceasta abordare, iar solutiile care ofera o calitate tehnica acceptabila nu sunt inca la vedere. Pe termen scurt si mediu, acesti lianti vor fi utilizati numai in scopuri speciale.

Specialistii din industrie considera ca clincherul de ciment Portland va continua sa fie o componenta esentiala in urmatoarea perioada de timp. Prin urmare, cresterea eficientei clincherului va fi principala abordare in privinta reducerii emisiilor de CO2.

 

Practica curenta de a impinge limita minima de continut de ciment va fi cu siguranta atinsa, si dupa cum se intrevede, aceasta limita va fi impinsa in continuare in viitorul apropiat, cel putin in Austria, prin normative.

Aceste tendinte sunt observate in special in unele tari din zona Euro.

 

Cimenturile folosite pana acum nu pot fi pur si simplu inlocuite cu noile cimenturi. In caz contrar, amestecurile de beton nu vor atinge clasa necesara de rezistenta la compresiune a betonului.

Din acest motiv, mixurile de beton necesita o anumita ajustare, de exemplu prin reducerea raportului apa-ciment (raport a/c) si prin cresterea utilizarii plastifiantilor pentru a asigura si cerintele tehnice de lucrabilitate. O atentie speciala ar trebui acordata acestor aspecte.

Hidratarea, reactia betonului se va dezvolta intr-un ritm mai scazut atunci cand se folosesc cimenturi noi, cu un procent redus de clincher, prin urmare, va fi o intarziere a intrarii betonului in priza, iar rezistenta la compresiune a betonului va intarzia de asemenea.

Intarzierea intaririi betonului poate duce la deformarea cofrajului prin actiunea prelungita a presiunii betonului proaspat asupra acestuia. Datorita intarzierii intaririi betonului, trebuie acordata o atentie speciala in zonele atipice de cofraj si la inaltimea si viteza de turnare, care pot genera presiuni suplimentare, peste limita constructiva a cofrajelor. In cazul in care sistemul de cofrare este suprasolicitat, anumite elemente de ancorare sau prindere pot sa cedeze.

In consecinta, aceasta dezvoltare mai lenta a rezistentei betonului proaspat ar duce la timpi de decofrare modificati - betonul trebuie sa ramana in cofraj pentru o perioada mai lunga - si din acest motiv la un ritm de turnare si decofrare semnificativ modificat.

Acest lucru este valabil si in cazul betonului turnat in perioada rece a anului, cand dezvoltarea rezistentei minime a betonului este si mai mult influentata.

Daca utilizati betoane care au fost produse in baza noilor cerinte, este bine sa aveti in vedere cele mentionate mai sus, in special cand urmariti atingerea unei anumite rezistente minime.

Din cauza acestor tendinte si modificari in structura betonului, in special atunci cand se urmareste atingerea unie anumite rezistente minime la compresiune a betonului, de exemplu atunci cand urmeaza sa fie atasate platforme sau cofraje cataratoare, accentul trebuie pus pe valorile reale ale rezistentei la compresiune pentru a va asigura ca sunt atinse valorile necesare. In caz contrar, pot aparea defectiuni sau accidente.

Rezistenta minima la compresiune este important de determinat si in cazul cerintelor de beton aparent pentru a se evita ruperea, in special a muchiilor de beton.

Majoritatea firmelor de constructii au tendinta sa ignore acest aspect, necoreland in mod direct cerinta de reducere a emisiilor de CO2 cu influenta pe care o are aceasta asupra dezvoltarii rezistentei initiale a betonului proaspat. Va recomandam sa discutati cu furnizorul dvs. de beton in privinta alegerii retetei optime de beton.

Tinand cont de toate aceste modificari si influente, pentru a avea un control mai bun asupra evolutiei rezistentei minime a betonului proaspat, va punem la dispozitie serviciul Concremote de monitorizare usoara si sigura a rezistentei betonului proaspat.

Tot prin Concremote, veti putea monitoriza diferentele de temperatura din blocurile de beton masiv, asigurand astfel o calitate superioara a structurii.

Indiferent de provocarile actuale si viitoare, va stam la dispozitie cu gama completa de produse de cofrare si servicii conexe.