In conditiile in care piata autohtona de constructii continua sa se afle in recesiune tehnica, aspect confirmat de datele statistice referitoare la dinamica trimestriala si secventiala a volumului lucrarilor, finantarea marilor proiecte considerate a fi prioritare trebuie sa fie certa, pentru a se putea imprima in anul care tocmai a inceput un trend ascendent atat de necesar pentru redresare. Insa, dupa finalizarea unui exercitiu financiar marcat, in ultima sa parte, de o perioada cu tensiuni electorale, in ianuarie a.c. nu s-a clarificat in totalitate modul de alocare a fondurilor publice pentru investitii in constructii, fiind prezentate doar cateva intentii ale Guvernului privind masterplanul de transport, care trebuie avizat de Parlament si asumat de toate partidele politice, deoarece reprezinta un angajament al Romaniei pe termen lung. Astfel, singurele date certe raman cele de la Institutul National de Statistica (INS), denotand faptul ca, in intervalul ianuarie-noiembrie 2014, volumul lucrarilor de constructii a regresat cu 9,9%, ca serie ajustata, fata de anul anterior, fiind de presupus ca in decembrie s-a constatat inca o scadere, ceea ce duce regresul din sector la o cota de circa -10%, constituind atat un prag psihologic negativ, cat si cea mai semnificativa diminuare din ultimii ani, dupa cea din 2009. Totusi, un aspect pozitiv - daca poate fi numit astfel in conditiile actuale - este reprezentat de faptul ca o mare parte din aceasta scadere se datoreaza exclusiv lipsei investitiilor statului, deoarece in 2014 efortul investitorilor privati (ce dezvolta imobile rezidentiale si cu alta destinatie fata de cea de locuinta) a fost extrem de vizibil, determinand cresteri de +36,4% ale volumului lucrarilor in mediul rezidential si de +10,3% in sectorul constructiilor nerezidentiale (comparativ cu 2013), ceea ce presupune si realizarea unui rulaj sporit al operatorilor din aceste segmente de activitate. In ceea ce priveste perspectivele pe termen lung, situatia ar trebui sa fie mult mai echilibrata in cazul in care guvernantii isi vor asuma cu adevarat rolul de investitor activ pe piata constructiilor, deoarece, dupa cum arata experienta acumulata in perioada recesiunii, investitiile private raman imprevizibile si au, de regula, valori mult mai mici fata de cele aferente marilor proiecte de interes public. Acestea sunt, insa, cofinantate din fonduri europene, iar pentru noul buget multianual destinat Romaniei in intervalul 2014-2020 cele mai importante scheme de finantare - Programul Operational Regional (cu un buget estimat la 6,7 miliarde euro), Programul Operational Infrastructura Mare (avand propusa o alocare financiara de aproximativ 9,41 miliarde euro) si Programul National de Dezvoltare Rurala (ce va beneficia de 8 miliarde euro) - se afla actualmente in diverse faze de negociere cu oficialii Comisiei Europene (CE), membrii Executivului evitand deocamdata sa anunte momentul in care acestea vor fi avizate favorabil. Insa, potrivit acordului de parteneriat intre CE si Romania, aprobat oficial in august 2014, adoptarea programelor operationale va avea loc in maximum sase luni de la data depunerii lor, cu conditia ca statul membru solicitant sa fi tinut seama in mod corespunzator de observatiile Comisiei, ceea ce inseamna ca primele apeluri de proiecte pentru axele prioritare vor putea fi initiate cel mai devreme in semestrul al doilea din 2015.