- Criza energetica a afectat imobilele de birouri la nivel operational, atat proprietarii, cat si chiriasii devenind constienti de necesitatea reala de implicare. Mai multe cladiri incearca sa produca atata energie cata consuma, folosind surse de energie regenerabila, cum ar fi cea solara, eoliana sau geotermala. Romania a facut deja anul acesta un pas inainte spre NZEB, in februarie 2023, cand a intrat in vigoare "Metodologia de calcul a performantei energetice a cladirilor, indicativ Mc 001-2022", ce stabileste cerintele minime de performanta energetica pentru cladirile existente si cladirile noi cu consum de energie aproape zero (NZEB). Aceasta este o norma mult asteptata in intreaga industrie a constructiilor. Standardele NZEB sunt astazi un pas esential pentru dezvoltarea imobiliara durabila, mai ales acum, cand performanta energetica si solutiile bazate pe energie regenerabila, neutralizarea amprentei de carbon si atingerea obiectivelor impuse de Comisia Europeana sunt o prioritate globala. Eficienta energetica este, oricum, de mult timp un subiect esential in domeniul dezvoltarii sustenabile, iar aceasta tendinta va continua si se va accentua si in anii urmatori. 

 

- Cerintele vin din doua directii - NZEB pentru cladirile noi sau renovari si alinierea la conditiile de decarbonizare - ceea ce duce la exigente operationale crescute. Din punctul nostru de vedere, decarbonizarea ocupa primul loc in topul tendintelor privind dezvoltarea sustenabila. As spune chiar ca decarbonizarea reprezinta Noua Era la nivel global, intrucat presiunile asupra solutiilor de reducere a amprentei de carbon depasesc interesul fata de tehnologie, digitalizarea devenind mai degraba un instrument in strategiile de atingere a neutralitatii climatice. Pentru a crea o imagine de ansamblu, trebuie aratat ca certificarea cladirilor sustenabile isi mentine ritmul stabil de extindere la nivel international. Doar in Europa Centrala si de Est, peste 4.734 proiecte imobiliare au fost certificate in perioada 2010-2022 - Polonia (2092 certificari), Cehia (751 certificari) si Romania (662 certificari) fiind lideri in trendul de dezvoltare sustenabila. In Romania, certificarile pot fi considerate aproape o obligativitate: numarul certificarilor s-a dublat doar in ultimii doi ani, comparativ cu prima decada: 332 certificari in 2021-2022 si doar 300 in decada 2010-2020. Dar rolul metodologiilor internationale ca BREEAM sau LEED s-a mutat, cel putin pe piata imobiliara, de la obiectiv concret, la primi pasi in strategiile de sustenabilitate pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare. Diferenta este data de noile criterii luate in calcul - NZEB, calculele amprentei de carbon si strategiile ESG au un rol superior in evaluarea sustenabilitatii.

 

- Standardele de certificare s-au mentinut pe acelasi trend ascendent - BREEAM si LEED principalele sisteme, iar Well, de asemenea, creste. Raportarea ESG si "sustenabilitatea" corporativa reprezinta noutatile, iar acestea se bazeaza din punct de vedere tehnic pe certificarile mentionate anterior, alaturi de responsabilitatea sociala corporativa (CSR).

 

- Nu mai putem vorbi de noi provocari - piata este familiarizata cu cerintele BREEAM si LEED. Dificultati apar in momentul actualizarii schemelor de certificare si alinierii la noile standarde. Desi exista particularitati specifice fiecarui sistem, se pot identifica etape comune in procesul de certificare. Faza de pre-evaluare are ca scop determinarea potentialului cladirii de a atinge o anumita certificare si identificarea domeniilor cheie de imbunatatire. In aceasta etapa, actiunile specifice impun analiza initiala a proiectului, inclusiv localizare, design si caracteristici tehnice, consultarea cu echipa de proiect pentru a intelege obiectivele si constrangerile, compararea caracteristicilor proiectului cu criteriile de certificare BREEAM sau LEED pentru a estima scorul potential. A doua faza este ce de evaluare a designului, in vederea verificarii si validarii acestuia, in conformitate cu standardele si cerintele de certificare. Au loc colectarea documentatiei de design si a detaliilor tehnice, verificarea indeplinirii cerintelor specifice de certificare pentru fiecare categorie evaluata (de exemplu, eficienta energetica, calitatea aerului interior, managementul apei), formularea de feedback si recomandari pentru imbunatatirea designului, daca este necesar. In etapa de certificare finala (post-constructie), se confirma faptul ca imobilul construit corespunde designului certificat si indeplineste criteriile de sustenabilitate. La acest nivel se procedeaza la inspectarea fizica a cladirii si validarea implementarii caracteristicilor de design durabil, colectarea si revizuirea documentatiei post-constructie, inclusiv manualele de operare, facturile si datele privind performanta, confirmarea indeplinirii tuturor cerintelor de certificare si acordarea certificarii finale, in functie de nivelul atins (de exemplu, Certified, Silver, Gold sau Platinum pentru LEED). Ambele sisteme, BREEAM si LEED, folosesc o abordare punctuala, unde proiectele sunt evaluate si acordate puncte in functie de performanta lor in diverse categorii. Numarul total de puncte cumulate determina nivelul de certificare acordat.

 

- Sectorul s-a adaptat. O parte dintre proiecte erau oricum aliniate, prin prisma implementarii cerintelor de sustenabilitate, iar altele, odata cu alinierea la cerintele obligatorii, au incorporat in politica lor notiunile de sustenabilitate. Din punct de vedere al evolutiei, in cei trei ani am vazut o tranzitie a criteriilor de sustenabilitate de la un proces nou, neinteles si considerat inutil initial, la o cerinta minima, normala si acceptata. Criza energetica a ajutat foarte mult aceasta adoptare a normelor.

 

- Cum a evoluat activitatea companiei in 2022 si in primele noua luni din 2023? Cate cladiri sau metri patrati de cladiri ati sprijinit in procesul de certificare? 

- Inca din momentul fondarii BuildGreen, ne-am dorit sa functionam pe principii de inovare si viziune de dezvoltare "a la long", in ceea ce priveste constructiile sustenabile. Am fost primii in certificarea cladirilor verzi, in urma cu multi ani, si nu am renuntat nicio clipa sa ne adaptam, prin dezvoltarea de solutii si servicii noi, care sa raspunda nevoilor in continua schimbare ale pietei, presiunilor si contextului climatic. Cred ca focalizarea continua pe adaptare este sintagma cea mai potrivita pentru a descrie evolutia companiei noastre in ultimii ani. Din perspectiva noastra, companiile trebuie sa isi adapteze strategiile de dezvoltare/ obiectivele ESG/ CSR sau tinta Net Zero la un nivel superior cerintelor oficiale, avand in vedere evolutia accelerata a presiunii din exterior. In cadrul BuildGreen, certificarea cladirilor verzi a devenit acum un instrument, ca un prim pas, in stabilirea si implementarea strategiilor de decarbonizare si de atingere a neutralitatii climatice. Din punct de vedere pur operational, certificarile sunt, in continuare, elementul de baza al activitatii noastre, inregistrand o crestere importanta fata de anul trecut, dar rolurile s-au schimbat: proiectele derulate includ si certificarile BREEAM sau LEED - dar, pornind de aici, implica servicii complexe cu valoare adaugata superioara, cum ar fi cele legate de EU Taxonomy, calculul amprentei de carbon si strategii de decarbonizare.

 

- In general, ne-am stabilit planuri de crestere organica, iar istoria ne-a aratat ca au fost realiste. Fata de anul precedent nu ne propunem cresteri spectaculoase in ceea ce priveste numarul proiectelor certificate pe piata locala, ci am formulat obiective profesionale - de crestere a gradului de "finete" in dezvoltarea sustenabila si de a activa in alte piete mai dezvoltate (- cum ar fi, de exemplu, Germania), cu servicii conexe certificarilor. Suntem deja implicati in proiecte complexe de acest gen. Ca obiective pe termen lung, evident ca ne dorim o crestere a business-ului, dar constientizam ca aceasta este dependenta de valoarea adaugata pe care o aducem clientilor nostri, iar zona aceasta este in dezvoltare si are o dinamica accelerata.