Industria cimentului va trebui sa devina neutra din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon pana in 2050, schimbarile climatice urmand a produce modificari majore la nivelul tehnologiilor de fabricatie, a produselor si a modului de utilizare a acestora.

La nivel european, emisiile de CO₂ specifice pentru o tona de ciment ajungeau la 783 de kilograme, la nivel european, nivelul emisiilor reducandu-se, pana in 2017, cu aproximativ 15%, la circa 667 kg CO2/ tona de ciment, potrivit datelor prezentate de Mihai Rohan, presedintele patronatului industriei de ciment din Romania, CIROM, cu prilejul participarii la dezbaterea Pactului Ecologic European (Green Deal).

"In Romania, am fost chiar putin mai buni, am ajuns la 609 kg CO₂/ tona de ciment in 2017 si in 2019 am ajuns chiar la 594 kg CO₂/ tona de ciment, deci se vede tendinta de scadere si preocuparea pentru reducerea emisiilor de CO₂", a spus Mihai Rohan.

Conform foii de parcurs realizate de organizatia europeana a industriei cimentului (CEMBUREAU) si prezentate de Mihai Rohan, modul in care pot fi reduse emisiile de CO₂ in productia de ciment vizeaza toate capitolele din productie, astfel: -160 kg CO₂/ tona de ciment din clincher, -280 in capturarea CO₂, - 117 din ciment, -59 in beton si inca -51 in constructii. "Reducand-le in felul acesta, pe parcurs, trebuie sa ajungem la 0 emisii in 2050. Sigur ca in 2030 trebuie sa ajungem undeva la 470 kg CO₂/ tona de ciment si suntem pe calea cea buna", a aratat Mihai Rohan.

 

Investitiile realizate de industria cimentului din Romania au fost de circa doua miliarde de euro ceea ce include atat costurile de achizitie a fabricilor vechi, cat si cele de eficientizare, modernizare si automatizare a proceselor de productie, cresterea eficientei energetice cu circa 25%, dezvoltarea de produse cu amprenta scazuta de CO₂ (cimenturi cu continut crescut de adaosuri - produse secundare ale altor industrii: zgura, cenusa de termocentrale etc.), dar si in substituirea resurselor naturale cu resurse alternative de energie si materii prime (co-procesarea deseurilor).

Pentru a reduce emisiile de CO₂ industria cimentului din tara noastra a utilizat, in cei 15 ani de cand implementeaza aceste tehnologii (2004-2019), peste 4,5 milioane de tone (o medie de 300.000 de tone pe an) de deseuri industriale si municipale sortate, nereciclabile. In aceeasi perioada, industria cimentului din Romania a salvat 2,5 milioane de tone de CO₂ (aproximativ jumatate din ce emite noi intr-un an de zile), 2,7 milioane de tone de combustibili fosili epuizabili si peste 450.000 de tone de resurse minerale naturale. "Nu am inclus aici nici cei circa un milion de tone/ an de zgura de la Galati, care altfel ar fi trebuit sa fie depozitata in halda, si cenusa de termocentrala, de asemenea folosita in cantitati uriase", a mai punctat presedintele CIROM.

 

Mihai Rohan a solicitat ajutorul autoritatilor in vederea atingerii obiectivelor de neutralitate climatica pana in 2050. "In continuare, va trebui sa lucram in parteneriat cu autoritatile statului, pentru ca este o chestiune care sigur ne depaseste, ca posibilitate de realizare. Pentru atingerea neutralitatii climatice pana in 2050, solicitam sprijin in finantarea unor tehnologii noi, inovatoare: cresterea eficientei energetice (instalatii de recuperare a energiei termice reziduale si transformarea in energie electrica); utilizarea resurselor regenerabile de energie electrica (solar, eolian etc.); utilizarea mobilitatii durabile de catre industrie (transport rutier electric, utilizarea cailor ferate); cresterea utilizarii de resurse alternative provenite din deseuri si a biomasei; dezvoltarea de produse inovatoare cu amprenta scazuta de carbon; solutii si aplicatii inovatoare pentru domeniul constructiilor (amestecuri de beton optimizate si noi tehnici de constructie); dezvoltarea de procese inovatoare de productie (electrificarea/ utilizarea hidrogenului in procesul de productie); captarea si stocarea/ utilizarea carbonului (CCUS) din procesul tehnologic", a mai aratat specialistul.

 

La nivel european CIROM se implica in diverse proiecte de cercetare si inovare, dar care nu au ajuns inca la maturitate. "Avem niste tehnologii care au fost calculate si implementate in laboratoare si, partial, la nivel industrial, dar va trebui sa mai lucram, dupa parerea mea, inca cel putin doi ani de zile, ca sa ajungem la un nivel de implementare si replicare eficienta. Ulterior maturitatii tehnologice se va putea concluziona potentialul de utilizare la scara industriala, costul de investitie pentru implementarea acestor tehnologii inovatoare si care vor fi costurile de operare", a mai spus Mihai Rohan.

Printre aceste proiecte se afla: CEMZero, SOLCEMENT, Leilac, Cleanker, ECRA Oxyfuel, Futurecem, Norcem, Recode etc.

"Aceste modificari tehnologice sunt de mare anvergura. Daca o fabrica de ciment costa 150-200 de milioane de euro, o instalatie de acest gen costa alte circa 150 de milioane de euro, deci inca o data cat o fabrica de ciment, pentru ca sunt foarte complicate, se lucreaza la presiuni foarte mari. De asemenea, toate instalatiile inovatoare care vor fi adaugate fabricilor de ciment vor duce la cresterea consumului de energie electrica intre 50% si 120% si, bineinteles, a costurilor, intre 60% si 70% per total. Deci, astfel, au implicatii mari si avem nevoie de ajutor, nu numai financiar, ci si de dezvoltarea infrastructurii de transport a CO₂ (retele pan-europene) pentru utilizare si stocare. Toate acestea vor trebui transportate prin conducte, prin recipienti, si depozitate undeva in subteran, unde exista locuri speciale, care nu mai sunt ale noastre si nu le putem gestiona noi. Deci, va trebui sa facem un parteneriat cu autoritatile statului si, impreuna cu institutele de cercetare din toate domeniile sa putem sa gasim solutiile cele mai bune si poate chiar la nivel pan-european", a subliniat presedintele CIROM.

El a avertizat, de asemenea, ca produsul rezultat, noul ciment cu emisii scazute, va fi total diferit si mai scump decat ceea ce exista astazi pe piata. In acest context, este esentiala constientizarea publicului larg asupra eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptare la schimbarile climatice, dar si de o legislatie care sa conduca la crearea de cerere pentru produse cu amprenta scazuta de carbon si crestere a gradului de acceptabilitate de catre piata (chiar daca au costuri mai ridicate). De asemenea, este nevoie de o predictibilitate si securitate pe termen lung pentru investitii, asigurarea conditiilor de concurenta echitabila la nivel global, a mai aratat Mihai Rohan.