Noua Comisie Europeana (CE) si-a propus ca una dintre prioritatile mandatului sau sa fie lupta impotriva schimbarilor climatice si a degradarii mediului. Astfel, Pactul ecologic european (The European Green Deal) stabileste actiunile menite sa transforme Europa in primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon pana in 2050.

Pentru a raspunde acestei provocari, Europa are nevoie de o noua strategie de dezvoltare, in virtutea careia sa devina prima economie din lume care sa aiba un impact neutru asupra climei pana in anul 2050, comparativ cu nivelurile din 1990.

Acest proces de transformare a economiei Uniunii Europene (UE) in vederea unui viitor mai sustenabil trebuie sa se realizeze treptat, prin actiuni concrete din partea tuturor sectoarelor economiei, in special energia, transporturile, agricultura, cladirile si sectoarele industriale, de exemplu cele ale cimentului, siderurgiei, TIC (tehnologia informatiei si a comunicatiilor), textilelor si produselor chimice.

Un mare accent se pune pe decarbonizarea sectorului energetic, tinand cont de faptul ca productia si utilizarea energiei in sectoarele economice genereaza mai mult de 75% din emisiile de gaze cu efect de sera ale UE. In consecinta, sectorul energetic va trebui sa inceapa eliminarea treptata a carbunelui, iar sursele de energie regenerabila sa joace un rol esential. In paralel, decarbonizarea sectorului gazelor va fi facilitata, iar piata energetica a continentului va trebui sa fie complet interconectata si digitalizata. Integrarea inteligenta a acestor etape ar trebui sa conduca la obtinerea decarbonizarii cu cel mai mic cost posibil.

La nivelul Uniunii, exista deja 7 state membre care nu utilizeaza carbune pentru producerea de energie electrica, respectiv Belgia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg si Malta.

Lupta impotriva schimbarilor climatice presupune un efort comun la nivelul statelor membre UE, insa nu toate regiunile pornesc pe picior de egalitate. In consecinta, Comisia Europeana si-a propus ca tranzitia sa fie favorabila incluziunii tuturor statelor membre, oferind sprijin pentru mobilizarea a cel putin 100 miliarde euro in vederea sustinerii regiunilor cu industrii bazate pe combustibili fosili si generatoare de mari cantitati de dioxid de carbon. Astfel, CE a prezentat Mecanismul de tranzitie echitabila, aferent perioadei 2021-2027, ce se va baza pe trei piloni:

1. Fondul de tranzitie echitabila, ce ar urma sa puna la dispozitia statelor membre granturi in valoare de 7,5 miliarde euro. Noul fond va atinge o capacitate totala de finantare de 30-50 miliarde euro atunci cand va include si alte resurse din cadrul politicii de coeziune sau resurse nationale suplimentare;

2. O schema de investitii dedicata, parte a programului InvestEU (cunoscut anterior drept Planul Juncker), ce isi propune sa mobilizeze circa 45 miliarde euro si sa atraga investitii private, spre exemplu in domeniul energiei regenerabile sau al transportului sustenabil;

3. Un nou mecanism de imprumut public gestionat de Banca Europeana de Investitii (BEI), ce ar urma sa mobilizeze alte 25-30 miliarde de euro. Acesta va fi utilizat pentru imprumuturi acordate sectorului public, de exemplu pentru investitii in retelele de termoficare sau pentru anveloparea cladirilor.

In Romania, mixul energetic este echilibrat si diversificat, iar conform datelor Agentiei Europene de Mediu, in anul 2016, ponderea resurselor regenerabile din productia bruta de energie electrica cumula aproximativ 42%, in timp ce carbunele si lignitul reprezentau 24% din cosul energetic, energia nucleara 17%, iar gazul natural aproximativ 15%.

Avand in vedere ca aproape un sfert din productia de electricitate se bazeaza pe combustibili fosili, vor fi necesare investitii semnificative pentru sustinerea zonelor monoindustriale si carbonifere (ex. Valea Jiului, Regiunea Oltenia), ce vor fi afectate de trecerea la o economie nepoluanta.

Conform Institutului National de Statistica, in decembrie 2019, numarul total de salariati din Romania ce isi desfasurau activitatea in domeniul extractiei carbunelui superior si inferior era de 11.800 salariati. La acestia se adauga si numarul de locuri de munca din centralele ce produc energie electrica si energie termica folosind carbunele drept materie prima. Pentru a evalua amploarea consecintelor sociale, este necesar sa se aiba in vedere si alti factori, precum rata actuala a somajului sau posibilitatea de reconversie profesionala. Toate aceste criterii luate in considerare demonstreaza ca regiunea de Sud-Vest a Romaniei se va afla printre cele mai afectate zone ale UE.

Pentru a ajuta muncitorii sa isi gaseasca locuri de munca alternative, sunt necesare solutii concrete de transformare socio-economica a regiunilor afectate, care sa aiba la baza programe de formare si reconversie profesionala. De asemenea, noi locuri de munca pot fi create ca urmare a diversificarii economiei locale, prin exploatarea potentialului sectorului energiei regenerabile, iar folosirea biomasei si a altor tipuri de combustibili pentru obtinerea energiei, dar si modernizarea si decarbonizarea industriei si a transportului, pot oferi noi oportunitati economice.

Toate aceste lucruri sunt strans legate si de ideile prezentate in Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice aferent perioadei 2021-2030, aflat in dezbatere publica. Potrivit acestui plan, Romania si-a propus atingerea unei tinte de 30,7% pentru ponderea globala a energiei din surse regenerabile in consumul final brut de energie.

In acest context, Romania ar putea sa devina al treilea beneficiar al Fondului de tranzitie echitabila, alaturi de Germania si Polonia, cu conditia, bineinteles, sa aiba proiecte pentru atragerea sumelor alocate. Aceste proiecte vor trebui sa stabileasca modalitatile prin care vor fi abordate provocarile sociale, economice si de mediu.

Astfel, cele 757 milioane de euro, despre care se vehiculeaza ca vor fi alocate Romaniei, depind de capacitatea autoritatilor de a elabora planurile teritoriale de tranzitie echitabila, ce vor trebui aprobate de CE. Acestea vor furniza liniile generale ale procesului de tranzitie pana in 2030, in concordanta cu Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice si cu tranzitia catre o economie neutra din punct de vedere climatic.

Totodata, pentru fiecare euro alocat din acest fond, Romania va trebui sa foloseasca intre 1,5 si 3 euro din resursele sale din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala si al Fondului Social European si sa completeze resursele Uniunii prin folosirea unei sume de bani din bugetul national, sub forma de cofinantare, in conformitate cu normele politicii de coeziune.