Comisia Europeana (CE) a publicat rezultatele unui studiu  care masoara stadiul curent al activitatilor de reabilitare energetica a imobilelor existente la nivel comunitar, precum si progresele inregistrate in ceea ce priveste atingerea obiectivelor NZEB (constructii cu un consum energetic aproape nul). De reamintit faptul ca tintele pentru 2030 prevad imbunatatiri de minimum 32,5% in ceea ce priveste eficienta energetica, fata de valoarea de referinta, in acest fel urmand sa fie atinse inclusiv obiectivele de diminuare a amprentei de carbon, respectiv celelalte angajamente asumate in cadrul Acordului de la Paris. Operatiunile de reabilitare sunt cu atat mai importante, cu cat, conform estimarilor actuale, peste 75% din constructiile actuale vor mai fi in exploatare peste trei decenii, ceea ce impune adaptarea lor la standardele stricte de limitare a consumului. De altfel, varianta revizuita a EPBD include un pachet special de prevederi intitulat „Energie curata pentru toti europenii” care se refera in principal la doua obiective complementare: accelerarea operatiunilor de reabilitare termica a cladirilor existente, respectiv modernizarea acestora cu ajutorul unor tehnologii smart, care sa faciliteze tranzitia catre asa-numita mobilitate „curata”. Pentru atingerea obiectivului respectiv, a fost elaborata, de asemenea, o noua baza de date (Building Stock Observatory - BSO) continand informatii complete despre toate constructiile noi, care are menirea de a urmari performanta energetica a acestora, precum si alte caracteristici relevante, la nivelul tuturor statelor membre ale UE. BSO va indeplini functia de sursa centralizata si oficiala de informatii cu privire la stocul de imobile existente in UE, constitindu-se intr-un instrument deosebit de util pentru elaborarea politicilor de dezvoltare din domeniu. Conform datelor oficiale aflate la momentul actual la dispozitia CE referitoare la reabilitarea energetica a imobilelor rezidentiale din Romania, intre anii 2012 si 2016 au parcurs aceste programe 24,1% din totalul cladirilor (mai mult decat media europeana, situata la 12,3%), insa doar 0,1% (jumatate din valoarea mediana comunitara) au fost supuse unor procese complete de renovare (aferente unor economii mai mari de 60% fata de nivelul initial), cele mai multe constructii (13,4%) din categoria analizata incadrandu-se in cea mai slaba categorie (la care economiile obtinute prin reabilitare au fost mai mici de 3%). Pe segmentul nerezidential, dintr-un total de 19,3%, din nou 11,1% a reprezentat ponderea renovarilor „de suprafata” si doar 0,4% cea a proceselor care au vizat o abordare profunda. Concret, tara noastra a reusit in intervalul analizat sa obtina economii ale energiei primare de 107,73 mii tone echivalent petrol (TOE)/an dintr-un cuantum de 3 milioane TOE/an la nivelul intregului spatiu comunitar. Din nou, datele oficiale releva ca o parte majoritara a economiilor respective s-au obtinut prin lucrari de reabilitare din categoriile „light” si „medium” (67,4 mii TOE/an, respectiv 33,1 mii TOE/an). Investitiile totale din tara noastra au cumulat 7,5 miliarde euro (anual) pentru toate procesele de renovare, din care 2,8 miliarde euro au reprezentat fondurile pentru procesele de reabilitare termica (sumele fiind impartite aproape egal – aproximativ cate un miliard euro – pentru lucrari de performanta sub standard sau de nivel minim).