Conform scenariului macroeconomic central, actualizat in ianuarie 2018 de expertii Bancii Transilvania (BT), previziunile referitoare la dinamica tuturor componentelor Produsului Intern Brut - PIB al Romaniei se mentin in parametrii anteriori (evaluati pe larg in decembrie 2017), o revizuire fiind insa posibila dupa incorporarea estimarilor provizorii (in cea de-a doua varianta a acestora) privind evolutia economiei nationale in al treilea trimestru din 2017, ce vor fi date in curand publicitatii de Institutul National de Statistica - INS.

Potrivit scenariului macroeconomic central al BT, privind economia reala, „pe parcursul ultimelor saptamani s-au consemnat evolutii favorabile in plan extern, sustinute de perspectivele de politica economica din principalele blocuri economice ale lumii, dar si de unda de optimism din pietele financiare. Dinamici predominant pozitive s-au inregistrat la final de 2017 si pe plan intern, dar se observa o mentinere la un nivel ridicat a perceptiei de risc investitional, pe fondul tensiunilor din spatiul public, incertitudinilor din sfera politicilor economice si acumularii de riscuri la adresa stabilitatii macro-financiare pe termen mediu. Deocamdata, previziunile macroeconomice referitoare la economia Romaniei se mentin pentru orizontul 2018-2020, urmand a fi eventual revizuite dupa prima jumatate a lunii ianuarie a.c., odata cu publicarea datelor statistice ale INS, privind dinamica componentelor PIB-ului din trimestrul al III-lea din 2017”.

„Conform scenariului actual, economia interna a crescut cu cel putin +6% in 2017 (pe baze anuale de raportare), evolutie sustinuta de mix-ul relaxat si pro-ciclic de politici economice (fara precedent in ciclul economic post-criza), dar si de climatul pozitiv din zona euro (ce reprezinta principalul partener economic al tarii noastre). Pe termen mediu, continuam sa previzionam decelerarea economiei Romaniei, in convergenta spre ritmul potential, intr-o evolutie influentata de maturitatea ciclului economic post-criza in plan global si rebalansarea politicii economice pe plan intern, cu impact asupra costurilor de finantare. Astfel, PIB-ul ar putea creste cu ritmuri medii anuale de +4,1% in 2018, +3,4% in 2019, respectiv +2,6% in 2020. In ceea ce priveste consumul privat (principala componenta a PIB), ne asteptam la o decelerare a acestuia pe termen mediu (dupa ce in ultimele trimestre s-au inregistrat cele mai ridicate ritmuri de crestere din perioada pre-criza), spre ritmuri medii anuale de +5,4% in 2018, +4,5% in 2019, respectiv +3,7% in 2020, intr-o evolutie determinata de accelerarea inflatiei, cresterea costurilor de finantare si maturitatea din piata imobiliara, piata financiara si piata creditului. In acelasi timp, pentru investitiile productive previzionam un proces de consolidare in 2018 (cu un ritm anual de +3,2%) si o decelerare in 2019 (+2,5%) si 2020 (+1,3%), date fiind maturitatea ciclului post-criza in plan global si provocarile din sfera economiei interne (inclusiv tensiunile din spatiul public si deteriorarea echilibrelor macroeconomice). Subliniem insa faptul ca dinamica investitiilor productive ar putea fi mai puternica, dar aceasta este conditionata de accelerarea reformelor structurale si redinamizarea investitiilor publice (aspecte importante pentru dezvoltarea durabila, factor fundamental pentru aderarea cu succes la Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica si la zona euro). Nu in ultimul rand, ne asteptam la o contributie pozitiva si din partea consumului public pe termen mediu, insa atragem atentia cu privire la faptul ca marja de manevra a politicilor fiscal-bugetare si de venituri este limitata, dat fiind nivelul ridicat al deficitului bugetar, indeosebi intensificarea componentei structurale a acestuia, desi economia a evoluat intr-un ritm peste potential. Aceasta componenta a PIB ar putea creste cu ritmuri medii anuale de +2% in 2018, +1,1% in 2019, respectiv +0,1% in 2020”, a declarat dr. Andrei Radulescu, economist-senior al BT si cercetator stiintific gradul III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane.

In ceea ce priveste ceilalti indicatori macroeconomici de baza, cuprinsi in scenariul central al BT, dr. Andrei Radulescu previzioneaza ca, de pilda, „cererea externa neta ar putea continua sa aiba o contributie negativa la ritmul anual al PIB pe termen mediu, intrucat importurile vor prezenta o dinamica superioara exporturilor. Subliniem insa faptul ca ne asteptam la decelerarea fluxurilor comerciale internationale in trimestrele urmatoare, pe fondul maturitatii ciclului economic post-criza. Pentru piata fortei de munca ne asteptam la consolidarea climatului pozitiv pe termen scurt si la o schimbare de tendinta spre final de 2018, in contextul perspectivelor de decelerare a economiei si de majorare a costurilor de finantare. In contextul general mentionat anterior, rata medie anuala a somajului (componenta structurala) ar putea sa scada de la 5.1% in 2017 la 4.8% in 2018, urmand sa creasca la 5.1% in 2019, respectiv 5.4% in 2020. Consideram ca factorii de risc pentru acest scenariu central constau in: evolutiile macro-financiare din principalele blocuri economice ale lumii (Statele Unite ale Americii, tarile din zona euro si China), tensiunile geo-politice mondiale si regionale, deciziile de politica economica si tensiunile din spatiul public pe plan intern”.

Referindu-se in mod specific la dinamica sectorului de constructii, ce are o pondere destul de importanta la formarea PIB, dr. Andrei Radulescu este de parere ca, potrivit previziunilor actualizate (dupa comunicarea datelor INS, in luna decembrie 2017, cu privire la evolutia volumului lucrarilor), piata nationala de constructii ar putea reveni la crestere in 2018 (intr-un ritm mediu anual de +3,3%), dupa declinul din 2016 (cu -7,1%) si 2017 (intr-un ritm estimat de -7,3%). Mai mult, potrivit analistului, in 2019 acest sector ar putea consemna un avans de +3,4% pe baze anuale de raportare. Conform celei mai recente editii a publicatiei BTmacroFocus referitoare la sectorul de constructii (publicate la 3 ianuarie a.c.), acest scenariu este sustinut de perspectiva relansarii graduale a investitiilor publice si de persistenta la un nivel redus a costurilor reale de finantare. „Datele comunicate de Institutul INS in decembrie 2017 indica o continuare a tendintei de scadere in sectorul de constructii in luna octombrie a aceluiasi an, involutie determinata de climatul investitional dificil, pe fondul nivelului redus al investitiilor publice si ca urmare a majorarii costurilor de finantare. Astfel, constructiile (ce reprezinta un sector intensiv in capital si forta de munca) au scazut pentru a patra luna la rand in octombrie, cu un ritm lunar de -1,3% (ca serie bruta). Aceasta involutie a fost determinata, in principal, de declinul lucrarilor de reparatii capitale, cu o dinamica lunara de -2,5%. Totusi, lucrarile de constructii noi si cele de intretinere si reparatii curente au consemnat ritmuri lunare de crestere de +0,9%, respectiv +5,6%. Pe baze de raportare anuale - si tot ca serie bruta - volumul lucrarilor de constructii a scazut pentru a treia luna la rand in octombrie 2017, cu -13,4%, pe fondul diminuarii componentelor reparatii curente (cu -31,5%) si reparatii capitale (cu -38,9%). Componenta de constructii noi a crescut cu +2,9%. Din perspectiva analizei pe obiecte de constructii, se observa continuarea tendintei de scadere a constructiilor ingineresti (cu -19.7% de la un an la altul) si a lucrarilor de constructii nerezidentiale (cu -26,8%), precum si decelerarea componentei de cladiri rezidentiale (la +29,2% pe baze anuale de raportare), trendurile respective fiind influentate de incertitudinile din sfera politicii economice si de majorarea costurilor de finantare. Astfel, in perioada ianuarie-octombrie 2017, volumul lucrarilor de constructii a consemnat un declin anual de -7,5%, ca serie bruta, evolutie determinata de scaderea componentelor de reparatii capitale (cu -22,7%) si de reparatii curente (cu -23,1%). In acelasi timp, lucrarile de constructii noi au consemnat un avans de -1,6%. Analiza pe obiecte de constructii scoate in evidenta divergenta dintre majorarea componentei rezidentiale si declinul componentelor nerezidentiale si ingineresti. Astfel, pe de o parte, lucrarile de constructii rezidentiale au consemnat un avans anual de +74,9%, ca serie bruta, evolutie sustinuta de ameliorarea veniturilor reale ale populatiei, de nivelul redus al costurilor reale de finantare si, evident, de programul «Prima Casa». Pe de alta parte, lucrarile de constructii ingineresti au scazut cu -25,1% de la un an la altul, ca urmare a declinului investitiilor publice. Nu in ultimul rand, lucrarile de constructii cladiri nerezidentiale s-au diminuat cu -14,5%, dinamica influentata, la randul sau, de incertitudinile din sfera politicii economice”, a concluzionat dr. Andrei Radulescu. Pentru informatii suplimentare, www.bancatransilvania.ro