Conform scenariului macroeconomic central, actualizat in decembrie 2017 de expertii Bancii Transilvania (BT), economia interna isi va decelera ritmul de crestere in trimestrele urmatoare, aspect confirmat si de deteriorarea indicatorului de incredere in economie. De altfel, potrivit specialistilor BT, in luna noiembrie 2017, indicatorul increderii in economie, calculat de Comisia Europeana, a inregistrat cel mai redus nivel din 2016. De asemenea, pe parcursul ultimelor luni se noteaza o evolutie divergenta a acestui indicator in Romania (cu un trend de scadere) fata de dinamica din zona euro (ce reflecta o ameliorare spre maxime istorice).

„Conform noilor previziuni, ne asteptam ca PIB-ul intern sa-si accelereze cresterea anuala la 6% in 2017 (avand in consecinta cea mai buna dinamica din 2008), evolutie sustinuta de mix-ul relaxat de politici economice si de climatul favorabil de pe plan extern. Investitiile productive si consumul privat ar putea creste cu ritmuri anuale de 3,2%, respectiv 8,4% in 2017. Previzionam insa decelerarea economiei (in convergenta, spre potential) pe termen scurt si mediu, intr-o evolutie influentata de maturitatea ciclului post-criza pe plan extern si de perspectivele de reconfigurare a mix-ului intern de politici economice, cu impact asupra costurilor de finantare. Dinamica anuala a PIB s-ar putea tempera la 4,1% in 2018, 3,4% in 2019, respectiv 2,6% in 2020 (cand evolutia se va observa intr-un ritm sub potential). Altfel spus, consideram ca varful ciclului economic post-criza a fost atins in 2017 (cu ritm de crestere estimat la 6% fata de precedentele 12 luni), economia interna urmand sa decelereze (in convergenta spre ritmul potential) pe termen scurt si mediu. Ca factori de influenta ce ar putea genera decelerarea respectiva, pot fi mentionati cei ce tin de maturitatea propriu-zisa a ciclului economic (global si european) din perioada de dupa recesiune, precum si rebalansarea politicii economice, care ar putea determina acumularea de tensiuni si provocari la adresa stabilitatii financiare (inclusiv intensificarea deficitelor gemene si tensiunile din spatiul public) pe plan intern, cu impact asupra costurilor de finantare”, a declarat dr. Andrei Radulescu, economist-senior al BT si cercetator stiintific gradul III la Institutul de Economie Mondiala, din cadrul Academiei Romane.

In acest scenariu macroeconomic central (revizuit de analistii BT), consumul privat se va tempera pe termen mediu, pe fondul disiparii impactului masurilor de reducere a TVA, decelerarii venitului real disponibil al populatiei (evolutie influentata si de accelerarea inflatiei), majorarii costurilor de finantare si fazei de maturitate din piata fortei de munca, piata financiara si piata imobiliara.

„Conform noilor prognoze, cea mai mare componenta a PIB (respectiv consumul privat sau cheltuielile gospodariilor in economie) ar putea creste cu ritmuri medii anuale de 8,4% in 2017, 5,4% in 2018, 4,5% in 2019, respectiv 3,7% in 2020. In ceea ce priveste investitiile productive previzionam o crestere cu 3,2% de la un an la altul in 2017 si 2018, urmata de o decelerare in 2019 (si anume 2,5% pe baze anuale de raportare) si 2020 (cand saltul anual va fi de 1,3%), tot pe fondul maturitatii ciclului economic post-criza si mentinerii unui grad ridicat de prudenta, mai ales in contextul incidentei unor forte contradictorii. Cu toate acestea, conditionat de redinamizarea investitiilor publice, am putea asista la o dinamica mai puternica a investitiilor private. De asemenea, accelerarea reformelor structurale si a proiectelor de aderare la OCDE si zona euro sunt elemente care pot impulsiona investitiile in economie. Nu in ultimul rand, ne asteptam la o contributie negativa a cererii externe nete la dinamica anuala a PIB in orizontul 2017-2020, pe fondul unei performante mai bune a importurilor, comparativ cu exporturile. Subliniem faptul ca previzionam decelerarea fluxurilor comerciale internationale pe termen mediu (spre ritmuri anuale de 2,7% pentru exporturi si 2,9% pentru importuri in 2020), data fiind cresterea probabilitatii ca economia mondiala sa intre in faza de ajustare a ciclului economic post-criza pana la finalul acestui deceniu. In ceea ce priveste piata fortei de munca, previzionam scaderea ratei medii anuale a somajului (componenta structurala) de la 5,9% in 2016 la 5,1% in 2017 si 4,8% in 2018, urmata de o majorare la 5,1% in 2019, respectiv la 5,4% in 2020. Altfel spus, ne asteptam la schimbarea tendintei (din ameliorare in deteriorare) incepand cu 2019, scenariu sustinut de maturitatea ciclului economic post-criza si rebalansarea mix-ului de politici economice pe plan intern, cu impact asupra comportamentului investitional. In concluzie, printre factorii de risc pentru acest scenariu central mentionam: climatul macrofinanciar global si european; tensiunile geo-politice mondiale si regionale; mix-ul de politici economice si tensiunile politico-sociale de pe plan intern”, a mai precizat dr. Andrei Radulescu.

Referindu-se in mod specific la dinamica sectorului de constructii, ce are o pondere destul de importanta la formarea PIB, dr. Andrei Radulescu este de parere ca, dupa scaderile din 2016 si 2017, piata de constructii ar putea reveni la un trend ascendent in 2018, cu un ritm mediu anual de 3,3%. „Daca in 2016, volumul lucrarilor de constructii a consemnat un regres anual de -7,1%, pentru 2017 se anticipeaza o diminuare de -7,3%, pentru ca in 2018 sa se reia cresterea, cu un avans de circa +3,3%. In 2019, acest sector economic ar putea consemna un salt de +3,4%. Acest scenariu se bazeaza, la randul sau, pe o perspectiva realista a relansarii graduale a investitiilor publice, precum si pe o persistenta la un nivel redus a costurilor reale de finantare. Totodata, scaderea din 2017, estimata in cazul indicatorului de volum al lucrarilor de constructii, se fundamenteaza pe datele publicate in luna decembrie a anului trecut de Institutul National de Statistica (INS), conform carora, in perioada ianuarie-octombrie 2017, ca serie bruta si tinand cont de o baza anuala de raportare, la acest capitol s-a inregistrat un declin de -7,5%, involutia fiind determinata de scaderea componentelor de reparatii capitale (cu -22,7%) si intretinere si reparatii curente (cu -23,1%). Totusi, lucrarile de constructii noi au consemnat un avans anual de +1,6%. Analiza pe obiecte de constructii pune in evidenta divergenta dintre majorarea componentei rezidentiale si declinul componentelor nerezidentiale si ingineresti. Astfel, pe de o parte, lucrarile de constructii rezidentiale au consemnat un avans de +74,9% pe baze anuale de raportare, evolutia fara precedent a acestora fiind sustinuta de ameliorarea veniturilor reale ale populatiei, de nivelul redus al costurilor reale de finantare si, nu in ultimul rand, de programul «Prima Casa». Pe de alta parte, in perioada analizata, lucrarile de constructii ingineresti au scazut cu -25,1%, ca urmare a declinului investitiilor publice, iar lucrarile de constructii la cladirile nerezidentiale s-au diminuat cu -14,5%, ceea ce reprezinta o dinamica negativa fara echivoc, influentata de incertitudinile din sfera politicii economice”, a concluzionat dr. Andrei Radulescu. Pentru informatii suplimentare, www.bancatransilvania.ro