Ca si in cazul prognozei de iarna, varianta de vara estimeaza un numar restrans de indicatori, luand in considerare pe langa contextul macroeconomic intern si extern si realizarile statistice pentru primele cinci luni ale anului curent. In plus, se adauga la orizontul de prognoza si previziunile pentru anul 2027.Pentru anul 2023, s‐a mentinut cresterea nominala de 12,9% din varianta de primavara, avansul in termeni reali fiind de 2,8%, conform „Prognozei pe termen mediu 2023-2027, varianta de vara”, publicate de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP).

 

- In trimestrul I 2023 economia Romaniei a inregistrat o dinamica de 2,4% (serie bruta) comparativ cu perioada similara din anul precedent, intr‐un context international vulnerabil si un nivel inca ridicat al preturilor. Desi in conjunctura actuala economia tarii noastre s‐a mentinut in teritoriul pozitiv si cu o evolutie buna, totusi se manifesta o tendinta de decelerare a PIB, de la 4,5% in trimestrul IV 2022 la aproape jumatate in prezent.

- Sectorul constructiilor a avut un rol insemnat in evolutia economica, cu un ritm al valorii adaugate brute de 8,8% in contextul demararii a numeroase proiecte de investitii. Se prevede ca activitatea in acest domeniu va continua sa aiba rezultate favorabile in restul perioadei, chiar daca vom asista la o incetinire in a doua jumatate a anului ca urmare a efectului de baza.

- Realizarile sectorului constructii s‐au reflectat in mod corespunzator in dinamica formarii brute de capital fix, care a avansat in trimestrul I cu 10,4%, reprezentand un aport de 1,9 puncte procentuale la rata reala a PIB. Derularea lucrarilor de investitii deja contractate, cat si a altor proiecte viitoare finantate atat din fonduri europene, cat si din cele publice, vor face din investitiile brute un factor esential al sustinerii cresterii economice in acest an.

- Un alt domeniu pe care se va baza avansul economiei in acest an il reprezinta sectorul agricol, care dupa contractia accentuata din 2022, va reveni in teritoriul pozitiv, in principal in trimestrul III, cand contributia la majorarea PIB va fi una consistenta.

- Sectorul tertiar, desi va inregistra o incetinire pronuntata comparativ cu anii anteriori cand s‐a manifestat un proces de recuperare accentuat dupa criza sanitara, va continua sa mareasca avansul economiei, in principal prin dezvoltarea serviciilor performante cum sunt cele din domeniul tehnologiei informatiei, cele prestate in principal intreprinderilor, dar si cele din HORECA.

- Din pacate, industria a continuat si in primele luni evolutiile slabe pe fondul crizelor care se manifesta la nivel global si european. Tinand cont de contextul nefavorabil (conflictul ruso ‐ ucrainean, nivelul preturilor, dificultati legate de aprovizionare, etc.), pentru restul perioadei se prevede o redresare lenta. In aceste conditii se estimeaza ca pe ansamblul anului valoarea adaugata bruta se va diminua usor, reducand astfel contributia favorabila a celorlalte sectoare de activitate.

- Pe latura cererii, pe langa investitiile brute, consumul privat va ramane, in continuare, unul din principalii sustinatori ai cresterii economice, chiar daca dupa avansul de 6,4% din trimestrul I, vom asista la o decelerare in urmatoarea perioada.

 

- Trendul descendent al productiei industriale s‐a pastrat si in primele trei luni din 2023, cand s‐a inregistrat o scadere de 3,8%, dar s‐a adancit in perioada aprilie ‐ mai (‐5,9%). Cumulat, in primele cinci luni ale anului, productia industriala s‐a contractat cu 4,7% pe seama reducerii cu 11,6% a productiei si furnizarii de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat si cu 3,9% a productiei industriei prelucratoare, in timp ce in industria extractiva productia s‐a majorat cu 2,2%.

- Activitatea de constructii ramane cel mai dinamic sector, volumul lucrarilor consemnand o crestere de 12,6% la nivel primului trimestru. In perioada aprilie ‐ mai ritmul de crestere al volumului lucrarilor de constructii a incetinit pana la 9,8%, astfel ca in primele cinci luni avansul a ajuns la 11,3%, fiind sustinut de constructiile ingineresti, cu o dinamica de 31,8%, fata de perioada similara.

- Volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor) s‐a majorat in primul trimestru cu 5,3%, avansul fiind sustinut de cresterea vanzarilor de marfuri alimentare si nealimentare (7,3% si respectiv 6,0%) in timp ce achizitiile de carburanti s‐au situat la acelasi nivel cu cel din perioada ianuarie ‐ martie 2022. Trimestrul II marcheaza insa o incetinire a cererii populatiei, vanzarile cu amanuntul, in termeni reali, majorandu‐se cu doar 1,1%.

- Volumul cifrei de afaceri a serviciilor prestate populatiei, desi intr‐un proces de decelerare al ritmului de crestere ca urmare a unui efect de baza dupa recuperarea consistenta din perioada post pandemica, s‐a majorat cu 18,8% in trimestrul I, iar in perioada aprilie ‐ mai dinamica a coborat la 6,9%.

- Castigul salarial mediu brut a avansat cu 13,4% in trimestrul I 2023, ca urmare, in principal a cresterii salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata de la 1 ianuarie 2023, la 3.000 lei (+17,6%). Evolutia pozitiva s‐a pastrat si in urmatoarele 2 luni (aprilie ‐ mai) ajungand la 7.270 lei, majorarea fiind cu 13,6% peste nivelul lunii corespunzatoare a anului 2022.

- Castigul salarial real (calculat in raport cu evolutia preturilor de consum) a trecut in teritoriu pozitiv, la nivelul trimestrului I 2023, fiind de 0,1%, pe fondul unei inflatii inca ridicate, dar in usoara temperare incepand cu luna martie. Puterea de cumparare a avansat in perioada aprilie ‐ mai la 4,0%, ca urmare a trendului descrescator al preturilor de consum.

- Piata fortei de munca continua sa fie robusta, numarul mediu de salariati (media efectivelor lunare, conform INS) ajungand la 5.096,7 mii persoane in trimestrul I 2023, cu 68,9 mii persoane (respectiv cu 1,4%) peste nivelul mediu al perioadei similare din anul precedent. Tendinta a continuat si in urmatoarele doua luni, efectivul salariatilor fiind in crestere cu 71,2 mii persoane (respectiv cu 1,4%) fata de perioada corespunzatoare a anului 2022.

- Soldul negativ inregistrat de balanta comerciala s‐a redus cu 2,1 mld. euro (‐13,9%) fata de valoarea consemnata in semestrul I din 2022, in conditiile in care dinamica exporturilor s‐a situat cu 4,1 puncte procentuale peste cea a importurilor de bunuri. Imbunatatirea a fost datorata, in principal, scaderilor inregistrate la combustibili, lubrefianti (‐40,9%) si zona de petrochimie (‐10,0%), cel mai probabil pe componenta de pret, aceste grupe de produse reprezentand 63,5% din structura deficitului de bunuri. Totodata, ajustarea balantei comerciale a condus la reducerea deficitului de cont curent cu 16,7% fata de nivelul primelor cinci luni ale anului precedent.

- Preturile s‐au incadrat pe un trend descendent pe intregul lant intre producatori si consumatori, inflatia inregistrand la nivelul primelor sase luni din anul curent o rata medie anuala de 12,8%. Remarcam mentinerea dinamicii preturilor produselor alimentare din aceasta perioada la un nivel ridicat, depasind cresterea medie cu 7,6 puncte procentuale, ca urmare a efectelor de runda a doua a majorarii preturilor bunurilor energetice.

- Indicele preturilor productiei industriale si‐a redus viteza de crestere intr‐un ritm alert, datele statistice indicand o decelerare pana la 13,41% la nivelul primului semestru al anului 2023.

 

Evolutiile recente consistente cu mentinerea neschimbata a prognozei pentru anul 2023 la un ritm de crestere sub potentialul economiei, alaturi de asteptarile unei cresteri modeste a partenerilor comerciali din zona Euro, au condus la ajustarea scenariului pentru anul viitor la unul prudent. In principal, revizuirea in jos a dinamicii PIB de la 4,8% la 4,2% pentru economia noastra a avut ca fundament procesul de redresare lenta al sectorului industrial in conditiile mentinerii incertitudinii privind evolutia conflictului de la granita Romaniei si a problemelor generate si amplificate de acesta. Astfel nivelul valorii adaugate brute din industrie a fost estimat la 3% cu 1 punct procentual sub scenariul din prognoza de primavara.

Pe termen mediu estimarile privind cresterea economica au ramas echilibrate, la orizontul de prognoza adaugandu‐se si anul 2027. Ritmul mediu anual al produsului intern brut pentru perioada 2025 ‐ 2027 este prognozat la 4,6%, in conditiile unui cadru macroeconomic european favorabil investitiilor si dezvoltarii activitatilor cu valoare adaugata ridicata.

Pe partea ofertei, lucrarile de constructii vor continua sa reprezinte cel mai dinamic sector (cresterea medie anuala de 8,2%), impulsionat de atragerea si utilizarea fondurilor europene. Pentru industrie se estimeaza un spor mediu anual de 4,4% preconizandu‐se amplificarea procesului de redresare odata cu imbunatatirea conjuncturii economice. Sectorul serviciilor se va baza in continuare pe dezvoltarea cu prioritate a activitatilor performante, dinamica medie anuala fiind de 4,4%.

Pe partea cererii, formarea bruta de capital fix prin derularea amplului proces investitional sustinut in principal din fonduri europene va reprezenta factorul determinant in dezvoltarea economiei romanesti. Ritmul mediu anul prognozat pentru investitiile brute in perioada 2025-2027 va fi de 7,6%, superior celui al consumului privat, cu o medie anuala de 4,4%.