Politicile publice pot fi mai mult sau mai putin bune, asa cum se intampla si in alte tari din Uniunea Europeana, dar aceasta nu inseamna ca trebuie sa se renunte la democratie, sustine academicianul Daniel Daianu, coordonatorul Raportului de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro Monitor" si presedinte al Consiliului Fiscal, citat de Agerpres.

Acesta a mentionat ca rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate, insa iliberalismul nu trebuie sa acapareze viata societatii romanesti si procesul politic.

"Rundele electorale de la noi au rezonat cu valul de frustrare din multe state europene unde partide mainstream au fost penalizate. Politici economice/publice pot fi mai mult sau mai putin bune, asa cum se intampla si in alte tari din UE. Dar aceasta nu inseamna sa se renunte la democratie. Iliberalismul nu trebuie sa acapareze viata societatii romanesti si procesul politic. Dezechilibrul macroeconomic este o mare problema a Romaniei. Deficitul bugetar este posibil sa depaseasca in acest an 8% din PIB (ultima rectificare bugetara plaseaza deficitul cash la 7,9% din PIB, mult peste cifra initiala din proiectul de buget, de 5% din PIB). In pofida progreselor economice din ultimele doua decenii (ex.: venitul/locuitor ajuns la circa 80% din media UE la paritatea puterii de cumparare), probleme mari persista; proeminent este dezechilibrul bugetar foarte mare, la care se adauga cel din balanta contului curent. In 2024, deficitul de cont curent este probabil sa treaca dincolo de 8% din PIB, depasind pe cel bugetar. Avem aici o situatie aparent stranie, fiindca adancirea deficitului de cont curent are loc in conditiile unei incetiniri a economiei - cresterea reala a PIB in acest an fiind probabil in jur de 1,5%. Mare parte din cresterea cererii interne (stimulata de cresteri de pensii si venituri/salarii) a fost acoperita de importuri. Discrepante mari raman intre mediul urban si cel rural", explica Daniel Daianu, in Raportul de analiza a convergentei "Romania - Zona Euro Monitor" nr.17/2024 - "Incertitudini sporite de contextul general tot mai complicat".

Potrivit Raportului, chestiunea fiscal/bugetara grava este reliefata de numerosi analisti autohtoni, analize ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Europene si ale unor institutii internationale. Guvernul Romaniei a solicitat in dialogul cu CE ca perioada de corectie a dezechilibrului macroeconomic sa fie de 7 ani (nu in ultimul rand fiindca sunt de realizat reforme importante) - posibilitate inscrisa in noul cadru de guvernanta fiscala din UE (alternativa fiind de 4 ani).

"Planul bugetar structural pe termen mediu (PBSTM) necesita detalii in plus privind corectia macroeconomica. Noul Guvern, ce va fi format dupa alegerile parlamentare din decembrie, va aproba bugetul pentru 2025 si va veni probabil cu informatii noi privind reducerea deficitului bugetar in acel an si pe termen mediu. Ajustarea macroeconomica, conform Planului, pune accent mare pe partea de cheltuieli - scadere de la circa 42% din PIB in 2024 la circa 36% din PIB in 2031 (ce include insa si o diminuare a cheltuielilor finantate cu bani europeni). Planul prevede o crestere de venituri fiscale de circa 1,5% din PIB, ceea ce pare putin ca obiectiv. Este drept ca o reducere a gap-ului de colectare a TVA (circa 36% in Romania), fie si graduala, la aproape din media din UE (4-5%) ar aduce peste 2% din PIB. Dar trebuie sa existe o vointa politica ireprosabila si punerea la punct a digitalizarii in domeniul colectarii de taxe si impozite", arata Daniel Daianu.

El mentioneaza ca pietele vor fi nervoase in anii ce vin pe fondul cresterii datoriilor publice si a deficitelor bugetare in lume, iar sudden stops (blocaje subite de finantare) nu sunt de neimaginat. De aceea, consolidarea este necesara. In opinia sa, perioada solicitata de ajustare a deficitului bugetar pe o perioada de 7 ani "are temei, dar prezinta riscuri".

Conform Raportului, nu trebuie sa se mizeze pe rabdarea pietelor financiare sine die, fie Romania stat membru al UE. Iar Romania nu face parte din zona euro existand deci risc valutar. Daca ajustarea bugetara nu va fi credibila va exista presiune pe moneda nationala, pe Leu, cu posibile iesiri de capital din tara. Iar instabilitatea politica in tara poate accentua o reactie adversa a pietelor financiare.

De asemenea, Daianu subliniaza ca trebuie sa avem in vedere ca PNRR se termina in 2026, ceea ce inseamna resurse bugetare mai putine, iar CE doreste ca bugetul UE sa aloce mai multi bani pentru aparare si inovare, decarbonizare, ceea ce ar afecta resursele pentru politica de coeziune. Romania trebuie sa aiba o economie in care sa se investeasca mai mult din resurse interne, publice si private. Totodata, trebuie sa capitalizam cat mai bine apartenenta la Uniune si scutul de securitate reprezentat de NATO, se mentioneaza in raport.

"Romania are nevoie de un buget robust, de venituri fiscale mai mari, care sa finanteze bunuri publice de baza - educatie, sanatate, aparare, o politica industriala, admitand ca exista resurse in acest scop, atenuarea discrepantelor economice interne. Cheltuielile bugetare sa fie facute cu discernamant. Intrarea deplina in spatiul Schengen este de salutat, iar perspectiva aderarii la OCDE este de bun augur", considera Daniel Daianu.

In opinia sa, intr-o lume multipolara si in conditiile confruntarii geopolitice intre SUA si China, UE trebuie sa incerce sa salveze cat se poate din multilateralism, in ciuda tendintei de formare a blocurilor comerciale si a proliferarii restrictiilor legate de securitate. UE trebuie sa evite un razboi comercial cu SUA. Dialogul si comertul sunt necesare chiar si cu competitori geopolitici, in vederea asigurarii bunurilor publice globale - combaterea unor efecte rele ale schimbarilor climatice, gestionarea pandemiilor, evitarea utilizarii armelor nucleare si a altor arme cu grad inalt de distrugere, prevenirea unui Armageddon al inteligentei artificiale si, nu in ultimul rand, prevenirea sau incheierea razboaielor.

Totodata, el precizeaza ca UE trebuie sa previna declinul sau, economic si geopolitic. Potrivit Raportului, este posibil ca UE sa navigheze prin dificultati ani la rand, pe masura ce compromisuri (trade-offs) dureroase si complexe in politici economice si sociale, resurse insuficiente si incertitudini uriase, vor face ca alegerea unor optiuni bune sa fie extrem de dificila. Incetarea razboiului in mod onorabil pentru Ucraina ar fi binevenita, in timp ce acest stat are nevoie de garantii solide de securitate si liniste pentru reconstructie. In aceasta lume involburata si complicata, Romania trebuie sa valorifice cat mai bine resursele de care dispune, atuurile apartenentei la UE si NATO, la lumea democratica, parteneriatele strategice pe care le are.

"Lupta pentru democratie nu inseamna numai confruntare intre state democratice si state autocrate, ci si intre forte democratice si nedemocratice in interiorul tarilor. Democratia nu este data de la Dumnezeu; ea poate cunoaste perioade mai bune si mai putin bune (chiar nefaste, regresii profunde, cum s-a intamplat in perioada interbelica din secolul trecut), in functie de dinamici economice, sociale si politice, de calitatea politicilor publice si a oamenilor care iau decizii "mari", de etica si moralitate in viata publica si lumea afacerilor. Lupta pentru democratie este continua", a mai scris Daniel Daianu.