La data de 31 ianuarie a.c., Ministerul Finantelor Publice (MFP) a dat publicitatii, in cadrul sectiunii de consultari publice de pe website-ul propriu, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019, precum si proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019. Ambele documente sunt supuse, timp de zece zile calendaristice de la publicare, dezbaterii publice, timp in care pot fi transmise, inclusiv prin e-mail, diverse propuneri, sugestii sau opinii cu privire la continutul acestora.

Anterior publicarii acestor documente, presedintele Senatului Romaniei, Calin Popescu-Tariceanu, a anuntat ca, in vederea analizei proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019 va fi convocata, cat mai rapid, o sedinta a birourilor permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului pentru a stabili calendarul de dezbatere si aprobare a documentelor propuse de MFP.

„Am facut deja la nivelul Senatului convocarea sesiunii pentru data de 4 februarie 2019. De asemenea, vom avea o sedinta a birourilor permanente reunite in care vom stabili calendarul pentru dezbaterea si aprobarea bugetului in Parlament, evident, dupa adoptarea proiectului legislativ privind bugetul intr-o sedinta de Guvern, organizata special in acest scop”, a declarat, la sediul Parlamentului, seful Senatului. Potrivit reprezentantilor forului legislativ, din partea coalitiei aflate la guvernare, dupa sesiunea programata la 4 februarie a.c., timp de o saptamana, vor avea loc dezbateri pe marginea bugetului de stat in comisiile de specialitate ale Parlamentului, iar deputatii si senatorii pot depune incepand cu 2 februarie 2019 diverse amendamente la proiectul legislativ, dupa care votul final urmeaza sa fie dat in Parlament la data de 9 februarie 2019.

Dupa publicarea proiectului, ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, a explicat ca bugetul de stat din 2019 este construit pe un deficit bugetar de 2,55%. De asemenea, ministrul de resort a mai afirmat ca bugetul este construit pe o crestere economica de +5,5%, care, de altfel, este prevazuta si in varianta de iarna (2019) a studiului intitulat „Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2018-2022”, elaborat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP).

In noul buget, Sanatatea si Educatia vor primi mai multe resurse, iar Apararea 2%, conform ministrului Finantelor. De asemenea, noul buget prevede alocarea de bani pentru Autostrada Unirii si pentru achizitia unei aeronave pentru demnitari.

Dupa cum a rezumat Eugen Teodorovici, Legea bugetului de stat pe 2019 le va impune ordonatorilor principali de credite sa respecte rezultatele strategiei de impunere a prioritatilor in procesul de repartizare a resurselor bugetare pentru proiectele de investitii publice semnificative. In cadrul procesului de stabilire a prioritatilor de investitii, zece ordonatori principali de credite au prezentat Guvernului informatii cu privire la 136 de proiecte de investitii publice semnificative. Valoarea actualizata totala a acestora este de 173,84 miliarde lei, cu un rest de finantat in vederea finalizarii de 104,77 miliarde lei. Cea mai mare pondere in acest portofoliu o detine Ministerul Transporturilor, care administreaza 114 proiecte de investitii publice semnificative, cu o valoare totala de 166 miliarde lei. Acesta este urmat de Ministerul Apelor si Padurilor, cu noua proiecte de investitii publice semnificative, cu o valoare totala de 3,72 miliarde lei. La polul opus se situeaza Ministerul Economiei, Ministerul Cercetarii si Inovarii, Serviciul de Protectie si Paza, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale si Ministerul Apararii Nationale, care administreaza fiecare cate un proiect de investitii publice semnificative. Ca urmare a analizei informatiilor respective, dupa cum a subliniat ministrul Finantelor Publice, s-a elaborat un memorandum inaintat spre aprobare Guvernului, care l-a avizat favorabil in sedinta din data de 11 octombrie 2018.

In consecinta, s-au stabilit mai multe proiecte strategice de investitii, in sistemul parteneriatului public-privat (PPP), care urmeaza sa fie lansate in 2019, primind finantare bugetara corespunzatoare. Potrivit legii, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) va pregati si va atribui, in numele partenerilor publici (ordonatori principali de credite - ministere), mandatati sa implementeze proiectele respective, contractele de lucrari pentru: autostrada Targu-Neamt – Iasi (Autostrada Unirii), autostrada Ploiesti-Brasov, autostrada Bucuresti – Craiova – Calafat – Drobeta-Turnu Severin – Lugoj, linia ferata de mare viteza Bucuresti-Craiova, Sofia-Timisoara, Belgrad-Cluj-Napoca-Budapesta, extinderea retelei de metrou bucurestean prin realizarea magistralei M7, constructia aeroportului Bucuresti-Sud, molurile nr. 3 si nr. 4 ale Portului Constanta-Sud, finalizarea canalului magistral Siret-Baragan, amenajarea raului Arges pentru navigatie, complexul hidrotehnic Turnu Magurele-Nicopole pe fluviul Dunarea, centrala hidroelectrica in sistem de acumulare prin pompare Tarnita-Lapustesti, constructia unei fabrici de mijloace de transport electrice, constructia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagra – New Costinesti, edificarea unui nou complex turistic pentru schi in masivul Fagaras, un pachet compus din spitale aflate in administrarea CFR (pentru care se are in vedere si operarea de servicii in parteneriat public-privat, in domeniul sanatatii), realizarea Complexului Medical „Carol Davila – Universitary Medical City”, constructia clinicii multifunctionale „Dr. Calistrat Grozovici”, spitalele regionale din Timisoara, Braila-Galati si Targu-Mures, respectiv construirea si operarea unei banci nationale de sange, plasma umana si celule stem.

Referitor la stadiul de implementare al tuturor celor 136 de proiecte de investitii publice semnificative, potrivit informatiilor transmise de ordonatorii principali de credite in cadrul procesului de stabilire a prioritatilor si asumate de MFP si Guvern, s-a constatat ca 35 din acestea au stadiul fizic de 0%, 60 sunt in curs de implementare, iar 41 sunt cu stadiul de executie de 100%. Dintre proiectele de investitii publice semnificative din domeniul transporturilor, se remarca opt proiecte din sub-sectoarele transport feroviar, metrou si rutier, cu o valoare economica neta actualizata de peste un miliard de euro pentru fiecare proiect.

In constructia bugetului de stat pentru acest an, guvernantii au acordat o importanta deosebita investitiilor, astfel incat, in anul 2019, cheltuielile pentru investitii vor insuma 47,2 miliarde lei (circa 9,92 miliarde euro), reprezentand aproximativ 4,62% in PIB. In cadrul proiectului de lege privind bugetului de stat pentru anul 2019 se subliniaza ca principalele cheltuieli de investitii vizeaza dezvoltarea infrastructurii de transport (5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde lei sunt aferente proiectelor finantate din fonduri europene), Programul National de Dezvoltare Locala – PNDL (2,5 miliarde lei), programul de interes public si social derulat de Compania Nationala de Investitii – CNI (1,1 miliarde lei), investitii in domeniul apelor (0,4 milioane lei) si investitii ale operatorilor din industria de aparare (0,2 miliarde lei). Proiectul legii bugetului de stat pentru anul in curs prevede si infiintarea Fondului de Dezvoltare si Investitii, gestionat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza, pentru finantarea proiectelor de investitii ale unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale in domenii prioritare principale si secundare, precum: sanatate, educatie, apa-canalizare, retea de energie electrica, si retea de gaz natural, transport, drumuri, salubrizare, cultura, culte, sport si locuinte. De asemenea din acelasi fond se va asigura si finantarea proiectelor de investitii ale institutiilor de invatamant superior. Finantarea acestor proiecte se asigura sub forma de granturi, acordate din cadrul fondului. Sursa de finantare a fondului o reprezinta imprumuturile in lei, acordate din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului in limita sumei de 10 miliarde euro, echivalent lei calculat la cursul de schimb al BNR la data intrarii in vigoare a legii bugetului de stat, pentru un interval de 20 de ani.

Proiectul legislativ privind bugetul anului 2019 stipuleaza si lansarea unui program de finantare a investitiilor pentru modernizarea si dezvoltarea statiunilor balneare, finantat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin bugetul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza. Beneficiarii sunt unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, denumite UAT, respectiv societatile infiintate in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, actualizata la zi si consolidata, iar sumele alocate se folosesc potrivit destinatiilor prevazute de OUG nr. 114/2018. Profilul si continutul activitatii in investitiile efectuate de catre beneficiarii programului de dezvoltare a statiunilor balneare vor fi mentinute cel putin 10 ani de la accesarea sumelor din acest program. Proiectele de investitii efectuate in cadrul acestui program trebuie sa fie realizate in cel mult 12 luni de la incheierea acordului de finantare. Pentru acest program se preconizeaza a se efectua in cursul anului 2019 angajamente in valoare de 400 milioane de lei si plati in valoare de 80 de milioane de lei.

Pentru Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL) a fost reinstituita etapa a II-a, urmarindu-se, mai intai, repartizarea echilibrata a fondurilor de la bugetul de stat pe judete, pe baza de indicatori, iar apoi, alocarea acestora in interiorul judetelor, in mai multi pasi, luandu-se in considerare principii directoare pentru selectia proiectelor, dupa cum se arata in proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019. Corelarea surselor de finantare, evitarea dublei finantari si armonizarea criteriilor tehnice de selectie pentru proiectele de investitii raman in atentia MDRAP si in perioada urmatoare.

In proiectul de lege (cu strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2019-2021, insotita de anexe) pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, aflat, de asemenea, in dezbatere publica pe website-ul MFP, se arata in principiu ca economia Romaniei isi continua trendul ascendent si in urmatorii doi ani, cu procente de +5,5% in 2019 si +5,7% in 2020, urmand ca avansul sa incetineasca in 2021 cand este prevazuta o majorare a Produsului Intern Brut de 5%. Deficitul bugetar este prognozat sa scada in urmatorii ani, de la 2,55% din PIB in 2019, la 2,1% din PIB in 2020 si la 1,79% in 2021. Deficitul structural se va restrange in acest an la 2,76% din PIB, de la 3,03% din PIB anul trecut. In 2020, indicatorul urmeaza sa se majoreze la cel mult 2,8% din PIB, iar in 2021 scade, din nou, la 2,55% din PIB. „Planificarea bugetara pe anul 2019 si estimarile pentru intervalul 2020-2021 se bazeaza pe un deficit bugetar ESA in anul 2019 de 2,57% din PIB, primul an cand incepe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale fata de anul 2018, care va continua pe orizontul 2020-2021, urmand ca acesta sa ajunga in anul 2021 la 2,23% din PIB, respectiv o ajustare 0,34 de puncte procentuale fata de anul 2019. Pentru orizontul temporal 2019-2021, politica de deficit bugetar continua sa sustina in mod direct cresterea economica, situandu-se in marja permisa de Pactul de Stabilitate si Crestere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB”, se arata in Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2019-2021. Acelasi document indica faptul ca numarul mediu de salariati se va majora in perioada 2019-2021, in medie cu 3,3% anual, iar rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii decembrie a fiecarui an va cobori la 2,8% in 2021. Pentru perioada 2019-2021, nivelul deficitului de cont curent se va situa la valori cuprinse intre 7,3-6,7 miliarde euro, ponderea in PIB diminuandu-se pana la 2,6% in anul 2021, dupa cum mai explica guvernantii. In ceea ce priveste inflatia, pentru anul 2019 se estimeaza o reducere a acesteia atat ca medie anuala, cat si la sfarsitul anului, pana la valoarea de 2,8%, precizeaza MFP. In intervalul 2020-2021, se asteapta ca inflatia sa-si continue trendul descendent, ajungand, la sfarsitul anului 2020, la 2,5%, respectiv la 2,3%, la finele anului 2021.

In mod normal, potrivit legislatiei in vigoare, cele doua proiecte legislative se vor afla in dezbatere publica pana in saptamana 4-10 februarie a.c., cand vor fi adoptate de Guvern, si, ulterior, trimise la Parlament.

UPDATE: Potrivit liderilor coalitiei de guvernamant, proiectul de buget pentru anul 2019 urmeaza sa fie discutat si votat in sedinta Executivului, programata pentru vineri, 8 februarie 2019, iar pana in acel moment se vor aplica noi modificari, cel mai probabil, in sensul cresterii cheltuielilor la sanatate. Initial, s-a dorit ca proiectul de buget sa fie adoptat in sedinta de Guvern din data de 5 februarie a.c. si trimis in aceeasi zi Parlamentului. Pentru a accesa proiectele de acte normative, click aici!