Vestile bune de la inceputul anului 2023 au lasat repede loc indiciilor ca sfarsitul anului va fi mult mai putin promitator.

Pe langa riscurile care au fost amintite de multe ori, dintre care unele continua sa se intensifice (stabilitate financiara, riscuri sociale si politice), trebuie sa tinem cont de faptul ca lupta impotriva inflatiei nu a fost castigata inca: excluzand energia, inflatia ramane mult peste tintele stabilite de bancile centrale, in timp ce situatia de pe piata petrolului a devenit (din nou) tensionata in urma atacurilor din Israel. Toti indicatorii relevanti arata o incetinire clara a activitatii in America de Nord si in zona euro spre sfarsitul anului, iar redresarea economiei chineze se loveste de probleme structurale si de o lipsa de incredere in randul gospodariilor si al intreprinderilor. In acest context, Coface a modificat 7 evaluari de risc de tara (2 imbunatatiri si 5 retrogradari) si 33 de evaluari de risc sectorial (17 imbunatatiri si 16 retrogradari), reflectand un oarecare grad de stabilitate in previziunile Coface pentru urmatoarele 18 luni, intr-un mediu care ramane volatil si incert.

 

Dincolo de persistenta si chiar intensificarea rivalitatii chino-americane, mai multe evenimente semnificative din ultimele luni au tulburat si mai mult peisajul geopolitic. Este vorba de extinderea grupului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud) pentru a include sase noi membri (Arabia Saudita, Argentina, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia si Iran), despre care unii cred ca va marca sfarsitul predominantei G7, si odata cu ea ordinea mondiala postbelica.

Cu toate acestea, capacitatea BRICS+ de a oferi o viziune alternativa si de a lua masuri concrete pentru a concura cu G7 este probabil sa ramana limitata (obiective nealiniate, tensiuni intre China si India).

 

Dupa cum era anticipat in Barometrele anterioare, inflatia a continuat sa scada „mecanic” in ultimele luni, in mare parte pe fondul scaderii preturilor la energie si la marfuri sub varfurile atinse la scurt timp dupa invazia Ucrainei. Dezinflatia bunurilor, legata de reechilibrarea cererii fata de consumul de servicii si revenirea la normalitate a lanturilor de aprovizionare este, de asemenea, in plina desfasurare. Semnele ca inflatia este bine inradacinata raman, iar inflatia de baza a scazut mult mai lent in economiile avansate. In plus, riscurile cu privire la reaparitia presiunilor inflationiste spre sfarsitul anului tind sa se materializeze, cu pretul petrolului in crestere inca de la inceputul verii.

Retorica generata de deciziile BCE, Fed si Banca Angliei (pauza in cresterea ratelor dobanzilor) sugereaza ca, desi ciclul de inasprire s-ar fi putut termina, nu sunt asteptate reduceri de dobanda in urmatoarele luni sau chiar trimestre.

 

Revenirea post-Covid a Chinei a fost dezamagitoare, cu date economice slabe atat la nivel domestic, cat si la nivel de exporturi. Redresarea mult asteptata a consumului a fost relativ slaba, deoarece gospodariile au fost precaute, iar abandonarea politicii zero-Covid si redeschiderea ulterioara a economiei chineze au generat un impuls inegal modelelor de consum.

Investitiile au fost, de asemenea, un factor de crestere slab pentru China, deoarece sectorul privat a ramas prudent fata de cheltuielile de capital fix (in special din cauza pietei imobiliare, care continua sa prezinte probleme).

 

Modificarile in evaluarile riscurilor sectoriale din acest trimestru au avut loc mai ales in Europa, in primul rand in sectoarele energie, agroalimentar si hartie. Sectorul energetic a primit evaluari imbunatatite in toate tarile Europei de Vest (cu exceptia Germaniei), in principal datorita marjelor mai mari ale producatorilor si rafinariilor de hidrocarburi. Sectorul agroalimentar din regiune se bucura, de asemenea, de un impuls pozitiv, spre deosebire de sectorul hartiei, care inregistreaza cel mai mare numar de retrogradari.

 

Anul trecut, in urma invaziei Ucrainei de catre Rusia, Coface a lansat avertizari despre riscurile sociale crescute din cauza majorarii preturilor la energie, bunuri de baza si alimente. Acest avertisment a fost reiterat odata cu actualizarea indicatorului de risc politic pentru 2022. In aceasta editie din 2023 a indicatorului de risc politic, problemele sunt in crestere. Inrautatirea conditiilor de viata ale oamenilor a dat nastere la noi surse de frustrare.

In ultimii ani, riscul politic in diferitele sale forme si tari (Sri Lanka, Argentina, Niger, Gabon) a fost o tema recurenta pe agenda publica pentru economiile avansate (Israel, Regatul Unit, Statele Unite). Riscul social si politic pare sa fie in crestere intr-o lume care devine din ce in ce mai incerta si instabila din cauza remodelarii campului de putere globala si a problemelor privind schimbarile climatice.

In ceea ce priveste securitatea, numarul conflictelor a crescut in 2022, cu un bilant deosebit de mare de morti. Daca unele conflicte s-au calmat (Afganistan, Yemen), altele au aparut sau au devenit mai intense, ca si in cazul Nagorno-Karabah in septembrie, ceea ce evidentiaza criza persistenta a granitei dintre Armenia si Azerbaidjan.

In Africa, numarul conflictelor active (de stat si nestatale) pe continent aproape s-a triplat din 2010. Aceasta tendinta este legata in special de lupta impotriva gruparilor jihadiste care opereaza in Burkina Faso, Mali, Niger, Ciad si Nigeria, de exemplu. Acest context de securitate agravat in Sahel si dificultatile de a limita insurgenta islamista din 2020 au jucat, de asemenea, un rol in recentele revolte politice din regiune. Dupa Mali si Ciad in 2021 si Burkina Faso (de doua ori) anul trecut, Nigerul a inregistrat o lovitura de stat in aceasta vara.