Aproape 4 milioane dintre cei 4,7 milioane de angajati din sectorul privat din Romania nu sunt reprezentati in negocierile cu statul, atunci cand vine vorba de stabilirea salariului minim si alte decizii care tin de legislatia economica, mai ales cea fiscala. Fara o coagulare a intereselor angajatilor, a firmelor private, statul va continua sa ia decizii care afecteaza activitatea mediului privat fara sa primeasca solutii alternative reale care sa reflecte opinia economiei reale, avertizeaza Confederatia Nationala pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF.

De la 1 ianuarie 2024, taxele vor creste din nou in Romania, pentru a doua oara in ultimele 12 luni. Vor fi afectate, in primul rand, cele peste 800.000 de microintreprinderi care, daca vor inregistra venituri in crestere, vor plati taxe de trei ori mai mari decat in prezent. Si marile companii vor fi taxate in plus, prin introducerea impozitului de 1% din cifra de afaceri.

O alta decizie care afecteaza semnificativ mediul de afaceri o reprezinta cresterea salariului minim brut pe economie de la 3000 lei la 3300 de lei, 3436 lei pentru salariatii din agricultura si industria alimentara si 4582 lei pentru angajatii in constructii.

Astfel de decizii, care afecteaza puternic dinamica economiei, planurile de business ale firmelor private, au fost decise prin masuri administrative (asumarea raspunderii/ordonante de urgenta) care au starnit valuri de reactii in massmedia si, bineinteles, in randul antreprenorilor.

 

Potrivit expertilor de la CONAF, dincolo de motivele autoritatilor, justificate in primul rand de dimensiunea deficitului bugetar, se pune problema daca cei afectati – antreprenorii si implicit salariatii din mediul privat au venit cu solutii alternative, au oferit autoritatilor variante legislative/administrative/fiscale care sa duca la evitarea cresterii taxelor.

CNIPMMR si Concordia, cele doua mari confederatii patronale din Romania, au incercat prin diverse luari de pozitii sa stopeze cresterile de taxe, insa fara succes.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta Frames, la comanda CONAF, forta patronatelor din Romania este una anemica, raportat la dimensiunea economiei.

In timp ce sindicatele sunt reprezentate de numai putin de 5 confederatii in cadrul Consiliului Tripartit (guvern/sindicate/patronate) – mediul privat este sustinut de numai doua confederatii (Concordia si CNIPMMR) care impreuna reprezinta in jur de 15% din totalul celor 4,7 milioane de salariati din sectorul privat/patroni din Romania.

Datele oficiale ale Confederatiei Patronale Concordia arata ca acestea reprezinta 330.300 de angajati (7%), in timp ce CNIPMR aduna, potrivit cifrelor oficiale, 8,19%.

 

 

"Din pacate, mediul de business are o reprezentare prea putin relevanta in relatia cu autoritatile, cu sindicatele in cadrul Consiliului Tripartit, acolo unde se discuta despre salariului minim garantat in plata, despre proiectele de programe si strategii elaborate la nivel guvernamental, despre solicitarilor de extindere a aplicarii contractelor colective de munca la nivel sectorial pentru toate unitatile din sectorul respectiv de activitate si diferendelor de natura sociala si economica.

Rezultatul il vedem cu totii atunci cand deciziile administrative ne afecteaza business-ul", spune Cristina Chiriac, presedintele CONAF.

Prin noua lege a dialogului social, 367/2022, legiuitorul a ales sa abroge in mod expres Legea privind dialogul social nr. 62/2011, o masura necesara, avand in vedere numeroasele modificari aduse de noua lege. Noul act normativ reglementeaza detaliat institutia reprezentantului salariatilor, aduce modificari privind drepturile si reprezentativitatea organizatiilor sindicale, readuce in cadrul legislativ contractul colectiv de munca la nivel national si prevede obligatia negocierii colective pentru mai multi angajatori.

Potrivit legii, din cadrul Consiliului pot face parte doar confederatiile patronale care reprezinta minim 7% din totalul angajatilor si care au structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu din judetele Romaniei.

"Romania are nevoie de mai multe confederatii patronale care sa reprezinte cat mai multe ramuri economice. Credem ca este nevoie de o flexibilizare a conditiilor de reprezentativitate, pentru a da posibilitatea mai multor organizatii patronale sa poata sa sustina interesele mediului privat in raport cu autoritatile. Avem nevoie de oameni specializati in lobby & advocacy, de o coagulare a expertizei private in zona de legislatie economica, mai ales fiscala. Daca statul intarzie sa vina cu studii de impact in cazul masurilor propuse – este de datoria noastra, a celor din privat sa explicam, cu cifre, cu date concrete, efectele unor decizii care pot afecta competitivatea mediului de afaceri romanesc", a mai spus presedintele CONAF.

Dincolo de Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social (CNTDS), coordonat de Prim-ministrul Romaniei, confederatiile patronale au dreptul sa fie reprezentate in Consiliul Economic si Social, organismul consultativ al Parlamentului si Guvernului Romaniei si in Comisiile de Dialog Social la nivel central (ministere) si la nivel teritorial (AJOFM, ITM, etc).

Nici in Registrul Unic al Transparentei Intereselor (RUTI), gestionat de Ministerul Justitiei, prezenta patronala nu este cu adevarat relevanta.

Dincolo de asociatiile si fundatiile dezvoltate de mediul de afaceri, in platforma nu sunt inregistrate decat 14 organizatii patronale dintr-un total de peste 200 asociatii de afaceri, patronate si alte forme de reprezentativitate, cate se estimeaza ca exista la nivel national.

Este vorba de Uniunea Nationala a Patronatului Roman, Federatia Patronala a Producatorilor din Chimie (METACHIM), Asociatia Patronala Romana a Producatorilor de Tehnica Militara (PATROMIL), Patronatul Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT), Federatia Patronala Metalurgia, Confederatia Patronala Concordia, Federatia Patronala Romana din Industria Alimentara (ROMALIMENTA), Patronatul Investitorilor Autohtoni, Federatia Patronala a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS), Patronatul Garantilor din Romania, Confederatia Patronala din Industrie, Agricultura, Constructii si Servicii (CONPIROM), Uniunea Patronatelor din Romania (Business Romania), Patronatul Organizatiilor de Pariuri din Romania (Romanian Bookmakers) si Federatia Nationala a Scolilor de Conducatori Auto si a Centrelor de Formare Profesionala in Domeniul Transporturilor Rutiere din Romania.

"Registrul Unic al Transparentei Intereselor este platforma online guvernamentala, administrata si gestionata de Secretariatul General al Guvernului, prin intermediul careia decidentii inscriu intalnirile dintre acestia si grupurile specializate care isi manifesta, din proprie initiativa, interesul pentru un anumit domeniu ce intra in competenta de reglementare a administratiei publice centrale si/sau locale in vederea promovarii unei initiative de politica publica, iar intalnirile sunt afisate in mod public. Registrul stabileste un cadru de colaborare complementar si anterior procedurii legale de transparenta decizionala", se spune in descrierea grupului RUTI, de pe site-ul Ministerului Justitiei.

 

 

In Romania, miscarea patronala este una destul de dinamica. Avem organizatii reprezentative in mai toate domeniile de activitate, de la comert, la industrie, sectorul bancar si HORECA.

"Chiar daca lista patronatelor acreditate in relatia cu autoritatile este destul de lunga, activitatea acestora in zona de sustine a intereselor mediului de afaceri este cel putin discreta, iar in unele zone lipseste cu desavarsire. Intr-o tara in care zona de lobby este, in continuare, o activitate prea putin recunoscuta si reglementata, interesele mediului de afaceri – de la legile care guverneaza diversele ramuri ale economiei si deciziile privind salarizarea minima obligatorie – sunt reprezentate cel mult sporadic, in principal ca reactie la anunturile autoritatilor. Zona de constructie legislativa, venita din mediul privat, de la modificarea unor prevederi care nu mai reflecta realitatea economica la initierea de legislatie moderna, adaptata lumii in care traim, este, din pacate, prea putin acoperita", spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

 

"Statisticile arata ca 4 din 5 firme din Romania nu sunt implicate in zona patronala, nu isi sustin interesele prin aceste metode, nu vin cu propuneri, cu idei de reglementare activa a domeniului in care activeaza. Cred ca e, in primul rand, vorba de rezultatele prea putin convingatoare ale structurilor patronale, din ultimii ani. De prea putine ori, antreprenorii s-au simtit cu adevarat reprezentati din punct de vedere al intereselor de business. Din pacate, performanta patronala din Romania, cu cateva exceptii, se rezuma la organizarea unor conferinte, intalniri si prea putin la dezvoltarea unei platforme de lobby, constructie legislativa, monitorizare si anticipare a deciziilor guvernamentale. In plus, exista, din pacate, in Romania teama de a iesi in fata sub imperiul amenintarii unor ipotetice controale administrative. Pe de alta parte, este vorba de cultura manageriala care, cel putin in acest segment, este una deficitara. A conduce o firma, un business predictibil pe termen lung, inseamna sa te implici dincolo de zona administrativa, sa incerci sa dezvolti domeniul in care activezi prin masuri administrative pe care sa le propui decidentilor. Mediul privat trebuie sa devina, cu adevarat, un partener activ in relatia cu autoritatile", afirma Cristina Chiriac.

 

 

Poate cel mai bun exemplu de decizie administrativa care impacteaza intregul spectru economic il reprezinta modul in care autoritatile decid dinamica salariului minim pe economie.

In ultimele luni, intentia autoritatilor de a majora salariul de la 3000 la 3300 lei, concretizata in cele din urma, a fost reclamata de foarte multi antreprenori care, in esenta, nu luasera in calcul cresterea suplimentara a costurilor salariale, prin aceasta metoda.

Potrivit unui barometru de opinie realizat de Frames in randul antreprenorilor din Romania, realizat in perioada 12-23 octombrie 2023, 82% dintre investitori reclamau faptul ca majorarea salariului minim le va crea probleme financiare, iar aproape 70% au afirmat ca, in 2024, vor creste preturile produselor/serviciilor, urmare a cresterii costurilor cu forta de munca.

Printre principalele motive invocate de antreprenori se afla – lipsa disponibilitatilor financiare (64%),  scaderea vanzarilor (59%) si existenta unor contracte de afaceri cu pret impus (47%).

Dincolo de cresterea preturilor, mentionata de 68% dintre respondenti, managerii au prezentat, drept solutii pentru a creste salariul minim, diminuarea numarului de angajati (24%) si restructurarea operatiunilor (17%).

Dincolo de problema salariului minim la nivel national, noua lege 367/2022, aduce modificari substantiale si in ceea ce priveste salariul la nivel de ramura.

Legea prevede ca negocierea colectiva a contractului colectiv de munca devine obligatorie la nivelul firmelor care au cel putin 10 angajati, precum si la nivel de sector de negociere colectiva, spre deosebire de vechea reglementare care prevedea obligativitatea negocierii colective doar pentru unitatile cu cel putin 21 de angajati.

1,5 milioane de salariati din Romania erau platiti, la nivelul lunii octombrie, cu salariul minim de 3000 de lei si inca aproape 349.000 cu salariul minim de 4000 de lei, arata datele Inspectiei Muncii.

"Majorarea salariala fara un feedback din economie nu va face altceva decat sa duca si mai multi salariati in zona salariului minim. Astfel am ajuns ca, in prezent, o treime dintre salariati sa fie platiti cu salariul minim. In loc sa incerci sa oferi solutii fiscale firmelor pentru a putea creste salariile, alegi solutia cea mai simpla pentru a aduce bani la buget fara mari eforturi’’, spune Negrescu.

Statisticile INS arata ca, in trimestrul II 2023, rata de ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani a fost de 68,7%, una dintre cele mai reduse din UE.

In trimestrul II 2023, populatia activa a Romaniei era de 8,1 milioane persoane, din care 7,689,9 mii persoane erau ocupate si 437.400 persoane erau someri.

Cea mai noua estimare a Comisiei Nationale de Prognoza, numarul salariatilor din Romania, care ii include si pe bugetari, va creste de la 6,67 mil. persoane in 2023 la 6,74 mil. in 2024 si la 7 milioane in 2027.

"Romania are nevoie de o voce puternica din mediul privat in conditiile in care cresterea economica, dezvoltarea acestei tari se face in primul rand prin investitiile antreprenorilor, prin dorinta acestora de a merge la nivelul urmator, de a construi in aceasta tara business-uri de viitor. Unul dintre proiectele lansate de noi, Pactul pentru Munca, dovedeste ca se poate. Acesta vine cu solutii la probleme din piata muncii, masuri punctuale, dar care, aplicate coerent, conduc la flexibilizarea si eficientizarea pietei muncii in relatia angajat - angajator - stat.

In esenta, este nevoie de o coagulare a intereselor patronatelor, ale angajatilor din sectorul privat, si speram ca toate eforturile pe care CONAF le face in acest sens sa se concretizeze, mai ales ca forta economica a Romaniei, atat ca business cat si ca numar de angajati va creste semnificativ in urmatorii ani", a mai declarat Cristina Chiriac, presedintele CONAF.