Pandemia si-a pus amprenta asupra planurilor de investitii straine directe (ISD) in intreaga Europa si a determinat companiile sa reanalizeze viabilitatea proiectelor de productie, cercetare sau servicii de suport. In Romania, 46% dintre investitorii straini si-au anulat, diminuat sau au intrerupt investitiile in 2020, in timp ce 51% nu au operat nicio modificare in proiectele de investitii planificate, conform EY Attractiveness Survey Romania, primul studiu de atractivitate EY dedicat pietei din Romania.

„Investitiile straine pot deveni o forta pentru dezvoltarea economica a Romaniei in perioada post-pandemie. Insa, pentru a fi considerata o destinatie atractiva pentru investitii, Romania trebuie sa isi reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Avand in vedere ca pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile si reorganizarea lanturilor de aprovizionare, Romania va fi nevoita sa se adapteze rapid si eficient la aceste tendinte emergente si, implicit, la asteptarile actuale ale investitorilor intr-un mediu de afaceri care a suferit modificari majore”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania si Moldova si Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrala si de Sud-Est si Regiunea Asiei Centrale.

Privind in perspectiva, investitorii sunt totusi optimisti: 41% dintre ei considera ca Romania va fi mai atractiva din punctul de vedere al investitiilor straine directe dupa incheierea pandemiei. Operatiunile legate de logistica/lanturi de aprovizionare si de productie reprezinta principalele atractii pentru investitii in randul a 35% si, respectiv, 34% dintre respondenti.

In opinia investitorilor, sectoarele cheie care pot favoriza dezvoltarea economica a Romaniei in urmatorii ani sunt agricultura, sectorul IT si industria de transporturi si auto. Pentru cresterea competitivitatii tarii, educatia, transformarea tehnologica si infrastructura sunt principalele zone problematice in care Romania ar trebui sa investeasca si sa-si concentreze eforturile pentru a le imbunatati.

Pandemia provocata de COVID-19 a cauzat perturbari economice de dimensiuni mari in intreaga lume. Pentru a identifica noile tendinte legate de viitoarele investitii pe piata locala, e important de analizat dinamica ISD in Romania de dinainte de criza.

In 2019, au fost anuntate in Romania 78 de proiecte de investitii directe, marcand o scadere de aproximativ 28% comparativ cu anul anterior (113 proiecte in 2018) si plasand tara noastra pe locul al 15-lea in Europa in topul atractivitatii. Cu toate acestea, valoarea ISD s-a mentinut relativ la acelasi nivel: 5.26 miliarde euro (2018) vs. 5.17 miliarde euro (2019).

O tendinta similara s-a putut observa la nivelul intregii regiuni, tarile din Europa Centrala si de Est au inregistrat o scadere a numarului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% fata de anul anterior. 2019 a fost un an in care investitorii straini au aratat un mai mare apetit pentru Europa Occidentala, care a detinut 80% din cota de piata europeana.

Dupa aderarea la Uniunea Europeana, Romania a inregistrat o crestere considerabila in ceea ce priveste numarul anual de proiecte de investitii, contribuind in mod direct la cresterea economiei nationale. COVID-19 ar putea avea o influenta negativa asupra dinamicii ISD pe viitor, punand in pericol progresul cumulat din ultimii ani.

La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investitii in Romania, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispozitie de BNR, au fost: Tarile de Jos, cu o cota a ISD in soldul total de 23,2%, urmate de Austria, cu o cota de 12,6%, si Germania, cu o cota de 12,3%. Per total, principalele 10 tari investitoare au inregistrat o cota insumata de 83,4% din soldul total al ISD, in timp ce principalele 20 de tari investitoare detineau o cota de 95,4% din soldul total al ISD. Este de retinut faptul ca tarile membre ale Uniunii Europene au inregistrat o cota insumata de 89,5% din soldul total al ISD, ceea ce subliniaza rolul UE ca principal partener strategic al Romaniei.

In mod similar cu celelalte piete europene, investitiile straine s-au concentrat in principal in marile orase in 2019. Bucurestiul a atras 50% din numarul total de proiecte de ISD anuntate (o crestere de 10% fata de anul anterior), urmat de Timisoara, situata pe locul al doilea, pentru al doilea an consecutiv, cu o cota de piata de 11,5%, si de Iasi, care atras doar 3,8% din numarul total de proiecte de investitii.

In ultima decada, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate in regiunea Bucuresti-Ilfov (59,3% din total in 2015). In ultimul an, o crestere notabila s-a putut observa in regiunea nord-vestica a Romaniei, de 11.8%. In aceeasi perioada, regiunea de sud a Romaniei (Muntenia) a atras cu 15.5% mai multe investitii fata de anul precedent.

Regiunea Nord-Est a fost caracterizata de o pondere a ISD redusa, in principal din cauza calitatii infrastructurii locale, un aspect care izoleaza regiunea de celelalte zone si, implicit, de activitatile care implica transportul pe distante lungi.

Daca facem o comparatie intre cota din ISD totale si cota din PIB total al regiunilor, se poate observa usor cum se intrepatrund acesti indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mica cota din PIB total (7,5%), fiind si cea care a atras cele mai putine proiecte de investitii straine directe, dupa Regiunea Nord-Est. In cazul Munteniei, Romaniei Centrale si al regiunilor Vest, Nord-Vest si Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atat sub aspectul ponderii in ISD totale, cat si sub aspectul cotei din PIB total. Totusi, acestea sunt cu mult inferioare fata de regiunea Bucuresti-Ilfov in ceea ce priveste ambii indicatori, consolidand importanta strategica a Bucurestiului in materie de ISD.

In linie cu tendintele europene, sectorul digital si cel al serviciilor pentru intreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD in 2019, cumuland o cota de piata de 36% in cazul sectorului digital si de 16,7% in cazul serviciilor pentru intreprinderi. Impreuna, acestea au generat peste 50% din numarul total de noi locuri de munca create.

Pozitionata pe locul al treilea in clasamentul atractivitatii, industria agroalimentara a generat mult mai putine noi locuri de munca, iar in noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbarilor lanturilor de aprovizionare provocate de COVID-19.

In schimb, sectorul de utilaje si echipamente a generat al doilea cel mai mare numar de noi locuri de munca in 2019 (1000 noi locuri de munca si 18,2% din numarul total), chiar daca au existat doar 4 proiecte de ISD anul trecut.

Studiul EY arata ca, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe urmatorii trei factori de piata: stabilitatea sociala si politica (66%), oferta de forta de munca, atat calificata, cat si necalificata (65%) si competitivitatea tarii in materie de costuri (65%).

Pentru a-si imbunatati atractivitatea, majoritatea respondentilor considera ca Romania ar trebui sa isi concentreze eforturile si investitiile in domeniile cheie problematice, precum educatia (85% dintre raspunsuri), transformarea tehnologica (81%) si infrastructura (80%). In privinta sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea Romaniei, investitorii straini au mentionat agricultura (35%), sectorul IT (29%) si cel al transporturilor si auto (21%).

In cazul companiilor deja prezente pe piata locala, sunt esentiale masurile de siguranta si securitate puse in practica pentru a preintampina o criza majora in viitor (74%) si nivelul de succes in solutionarea crizei provocate de COVID-19 (61%).