In ultimele zile, Guvernul si Parlamentul au mai facut un pas in procesul de sustinere a mediului de afaceri in contextul pandemiei de Covid-19, si au emis o serie de reglementari pentru prelungirea acordarii unor ajutoare in domeniul relatiilor de munca si pe parcursul anului viitor si mai multa flexibilizare pentru acordarea acestora.

Modificarile sunt, in general, de bun augur, in contextul in care se asteapta ca starea de alerta sa fie mentinuta pentru o buna perioada de timp si in anul urmator, insa sunt instituite si formalitati suplimentare, iar diversele acte normative contin si unele necorelari care creeaza confuzie si risc de aplicare neunitara de catre autoritati. Am sumarizat in prezentul material cele mai importante modificari din domeniul relatiilor de munca din ultima saptamana, pentru a facilita interpretarea noilor reguli de catre angajatori.

Astfel, luni, 7 decembrie 2020, in Monitorul Oficial a fost publicata o noua Ordonanta de urgenta a Guvernului cu nr. 211/2020, ce reglementeaza, in esenta, prelungirea aplicarii unor masuri de sustinere a mediului de afaceri in ceea ce priveste relatiile de munca.

La scurt timp dupa, marti, 8 decembrie 2020, a fost promulgata si Legea nr. 282/2020 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 132/2020 prin care sunt aduse modificari privind mecanismul de reducere a timpului de lucru a salariatilor (kurzarbeit), dar si cu privire la ajutorul pentru telemunca. Legeaa fost publicata in Monitorul Oficial in data de 9 decembrie 2020 si a intrat in vigoare in data de 12 decembrie 2020.

Miercuri, 9 decembrie 2020, prin Hotararea Guvernului nr. 1046/2020, s-a prelungit aplicabilitatea masurii reducerii timpului de lucru reglementata de OUG nr. 132/2020 (kurzarbeit).

 

Prin intermediul OUG nr. 211/2020 se prelungeste, pana la data de 30 iunie 2021, masura somajului tehnic suportat din bugetul asigurarilor de somaj pentru salariatii societatilor care isi desfasoara activitatea in domenii in care exista in continuare restrictii, salariatii societatilor a caror activitate se suspenda ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de directiile de sanatate publica si pentru alti profesionisti.

 

Prin intermediul HG nr. 1046/2020, Guvernul a prelungit aplicarea masurii reducerii timpului de lucru (kurzarbeit) pana la data de 30 iunie 2021. Asadar, de principiu, angajatorii vor putea recurge si in prima jumatate a anului viitor la aceasta masura de sprijin in cazul reducerii de activitate.

Tot cu privire la kurzarbeit, OUG nr. 211/2020 a adus anumite modificari si elemente de noutate privind implementarea acestui mecanism de reducere a timpului de lucru.

Desi intentia Guvernului pare ca a fost aceea de a veni in sprijinul angajatorilor si de a flexibiliza regimul juridic al kurzarbeit, o serie de modificari sunt lipsite de continut prin intrarea in vigoare a Legii nr. 282/2020, intrucat sunt reglementate si de acest act normativ. Or, intrucat Legea nr. 282/2020 a intrat in vigoare la un moment ulterior, aceasta va avea prioritate acolo unde exista suprapuneri intre cele doua acte normative.

Modificarile relevante din cele doua acte normative sunt:

Suplimentar, Legea nr. 282/2020:

Cu toate acestea, retinem ca potrivit HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidenta a salariatilor, care este reglementarea generala in materie, modificarea unor elemente precum salariul si durata timpului de lucru sunt obligatorii. Asadar, desi aplicatia REVISAL nu contine in prezent un camp destinat kurzarbeit si intentia Parlamentului pare a fi aceea de a elima aceasta formalitate, in continuare se poate considera ca subzista obligatia actualizarii REVISAL in temeiul regulilor generale.

Totodata, Legea nr. 282/2020 aduce urmatoarele prevederi noi pentru decontarea indemnizatiilor, ce vor fi cuprinse intr-un nou articol 1 din OUG nr. 132/2020:

- copie a deciziei privind reducerea timpului de munca, semnata de angajat ca a luat la cunostinta;

- balanta lunara de verificare, pentru perioada prevazuta la art. 1 alin. (11) lit. b) (i.e., luna anterioara aplicarii masurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia);

- un acord incheiat cu reprezentantii sindicatului sau, daca nu exista un sindicat, cu reprezentantii salariatilor, referitor la procentul din numarul de salariati pentru care s-a dispus reducerea timpului de munca;

- lista persoanelor care urmeaza sa beneficieze de indemnizatia pentru reducerea timpului de munca;

- copie a documentelor de plata a salariilor, cu evidentierea platii indemnizatiei.

Un aspect de noutate este conditia de a prezenta acest acord incheiat cu reprezentantii salariatilor/ sindicatul, cu privire la numarul salariatilor pentru care s-a dispus reducerea timpului de lucru. Se pare ca ceea ce initial s-a dorit a fi o masura unilaterala a angajatorului, devine o masura consensuala ce trebuie stabilita intre angajator si partenerii de dialog social. Apoi, se ridica intrebarea cum vor proceda angajatorii unde salariatii nu si-au ales reprezentanti, respectiv unde nu a fost constituit un sindicat. In orice caz, aceasta noutate legislativa este susceptibila sa ingreuneze aplicarea kurzarbeit, deoarece este probabil ca, in cele mai multe cazuri, reprezentantii salariatilor/ sindicatul sa nu fie de acord cu reducerea timpului de lucru, ceea ce ar conduce la imposibilitatea decontarii indemnizatiilor de la stat.

De asemenea, documentatia pentru decontarea indemnizatiei va fi mult mai riguroasa, urmand sa fie necesara inclusiv dovedirea reducerii cifrei de afaceri pe baza documentelor financiar-contabile.

O alta problema poate fi ridicata de necesitatea semnarii de catre salariat a deciziei privind reducerea timpului de munca, in sensul luarii la cunostinta a acesteia. Avem in vedere mai ales societatile unde o parte sau toti salariatii lucreaza de acasa, in regim de telemunca, iar semnarea deciziei de catre salariat poate fi dificil de asigurat. Intr-o astfel de situatie, credem ca este rezonabil sa se probeze de catre angajatori comunicarea deciziei prin mijloace alternative (i.e., prin e-mail, prin posta cu confirmare de primire, executor judecatoresc), daca ulterior se poate proba si confirmarea expresa de luare la cunostinta din partea angajatilor (e.g. inclusiv prin email).

In practica, unii angajatori au reclamat intarzierea decontarilor indemnizatiilor, desi termenul de decontare era de 10 zile de la data depunerii cererii si a documentelor. Avand in vedere reducerea la jumatate a termenului de decontare a indemnizatiilor, va fi interesant de urmarit masura in care autoritatile judetene pentru ocuparea fortei de munca vor reusi sa respecte acest termen. 

 

Prin Legea nr. 282/2020 se modifica si categoria salariatilor pentru care angajatorii pot beneficia de ajutorul pentru telemunca, reglementat de art. 6 din OUG nr. 132/2020. Astfel, aceste ajutoare vor putea fi acordate angajatilor care au lucrat in regim de telemunca in perioada starii de urgenta sau a starii de alerta pentru cel putin 15 zile lucratoare.

Avand in vedere practica agentiilor pentru ocuparea fortei de munca si raspunsurile primite de la autoritatile publice in ultima perioada (inclusiv Ministerul Muncii), este foarte posibil ca, in continuare, autoritatile sa conditioneze acordarea acestui ajutor de existenta unor acte aditionale de telemunca incheiate cu salariatii relevanti, pentru care se solicita ajutorul. Bineinteles, daca de la momentul angajarii s-a prevazut in contractul individual de munca desfasurarea activitatii in regim de telemunca, aceasta conditie trebuie considerata implinita.

De asemenea, reamintim ca, potrivit unei modificari recente aduse de OUG nr. 182/2020, s-a clarificat faptul ca ajutorul nu se acorda angajatorilor care au transmis in REVISAL datele privind telemunca dupa expirarea termenului legal de inregistrare a modificarii.

Nu in ultimul rand, este important de reamintit ca ajutoarele pentru telemunca se acorda, in ordinea depunerii solicitarilor, pana la 31 decembrie 2020. Astfel, pentru a avea sanse sa beneficieze de ajutorul pentru telemunca, companiile care au indeplinit pe durata starii de alerta conditiile pentru accesarea acestuia ar trebui sa formuleze solicitarea in timp util (unele agentii din tara deja au transmis solicitantilor ca au ramas fara fonduri, asa incat mediul de afaceri asteapta noi vesti pentru suplimentarea fondurilor si solutionarea favorabila a cererilor depuse cu respectarea conditiilor legale).

 

*** Autori: Ioan Dumitrascu (partener), Cristina Tudoran (senior associate), Alexandru Moraru (associate)