Dincolo de cresterea economica din ultimii ani, Romania este mai vulnerabila ca oricand in fata unei potentiale crize, cu dezechilibre majore si fara niciun fel de masuri de protectie, afirma expertii de la compania de consultanta Frames si Agentia de consultanta pentru dezvoltarea afacerilor (ACDA). "De ce nu vorbesc candidatii la prezidentiale despre economie?", se intreaba acestia, intr-o radiografie privind evolutia macroeconomica a Romaniei din ultimii ani si perspectivele business-ului in intervalul 2019-2022.

Sezonul electoral 2019-2020 a debutat fara niciun fel de discutie despre economie, despre strategia si bugetul pe 2020, intr-o perioada in care, la nivel international, provocarile si temerile investitorilor au atins un nivel ridicat.

Masurile protectioniste luate de SUA si China, Brexit-ul, problemele economice din Germania - principalul nostru partener comercial, incetinirea ritmului de crestere a comertului mondial, provocarile din piata resurselor si cea valutara, opiniile investitorilor - toate reprezinta semnalele unei potentiale crize economice.

In fata acestor perspective nefavorabile, Romania se prezinta mai rau ca la precedenta criza, din 2010, cu o economie bazata in principal pe consum, cu dezechilibre majore, cu o datorie externa care creste fulminant, cu firme slab capitalizate si cu un cadru economic lipsit de atractivitate pentru investitorii interesati de business-uri de tip greenfield, cu dezvoltare pe orizontala.

In plus, Romania are o rata de absorbtie a fondurilor UE de 32% in actuala perioada de programare 2014-2020, ceea ce situeaza tara noastra sub media europeana. Potrivit analistilor, anul electoral 2020 ar putea aduce o accentuare a dezechilibrelor macro-economice.

"Cresterea salariilor si a pensiilor peste limitele bugetare, imprumuturile fara limite ale statului, distribuirea discretionara a fondurilor in perspectiva alegerilor locale si parlamentare, focusul pe masurile cu caracter electoral, toate acestea reprezinta masuri care, daca vor fi puse in practica, vor accentua si mai mult deficitele statului roman, iar efectele se vor resimti in toata economia, si asa extrem de fragila. O depreciere semnificativa a leului in urmatoarele luni, insotita de o scumpire a resurselor, marfurilor si serviciilor, cresterea inflatiei - sunt elemente care vor accentua si mai mult dezechilibrele economice. Accentuarea blocajului financiar, limitarea accesului la finantare, inchiderea afacerilor si disponibilizarile de personal vor fi in prim-plan. Pentru investitorii straini, Romania va continua sa fie o tara nefrecventabila", arata analiza.

Expertii sustin ca, in aceste conditii, dezbaterea economica, identificarea unor solutii viabile pentru sustinerea business-ului trebuie sa se afle in prim-plan. Iar primul pas trebuie facut de acum, de la alegerile prezidentiale.

"Dincolo de justitie, de probleme de coruptie, de zgomotul politic electoral, de interesele partidelor, asteptam sa vedem care sunt planurile economice ale prezindentiabililor. Indiferent cine va merge la Cotroceni, este necesar sa vina cu o viziune concreta privind economia, sa ofere solutii pentru eliminarea dezechilibrelor si pentru sustinerea mediului de afaceri", afirma Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanta Frames.

 

Toate semnalele economice din ultima perioada, inclusiv cele privind evolutia PIB, indica faptul ca economia incepe sa piarda din turatie. "Din economie vin semnale ingrijoratoare. Printre altele, inflatia in Romania este de trei ori mai mare decat media europeana, productia industriala este in scadere fata de anul precedent, iar datoria externa a Romaniei a crescut in primele sase luni cu 9,26%, la 103 miliarde de euro, deficitul de cont curent ajungand la 5,135 miliarde de euro, de la inceputul anului, in crestere cu 38,15%", se arata in analiza.

Statul a pus gaz pe foc in aceasta situatie, cu majorarea salariilor si pensiilor intr-un ritm nesustenabil. In ultimii patru ani, de exemplu, cheltuielile cu salariile s-au dublat, de la 25,1 miliarde lei, in 2015, la 50,9 miliarde lei in prezent.

"Cheltuielile de personal, cu salariile bugetare, au crescut cu 23%, fata de anul trecut, cele cu bunurile si serviciile au urcat cu 13%, iar cele cu asistenta sociala, in principal cele cu pensiile, au avansat cu 11%. Astfel, am ajuns la un deficit bugetar de aproximativ 20 de miliarde lei in conditiile in care, la nivelul intregului an nu ar trebui sa depaseasca 30 de miliarde de lei. In esenta, statul cheltuie mai mult decat incaseaza din taxe si impozite si, pentru a avea bani, se imprumuta cu un ritm mai accelerat ca oricand", arata analiza Frames & ACDA.

 

Potrivit expertilor, sunt cateva masuri esentiale care ar trebui puse in practica in cel mai scurt termen: reducerea si eficientizarea aparatului de stat, investitii majore in infrastructura, cu impact economic major - drumuri, cale ferata, transport naval si aerian, un cadru fiscal predictibil, o legislatie stabila, programe sectoriale care sa incurajeze initiativa privata, sectorul IMM-urilor.

Romania se afla, in prezent, pe ultimul loc la nivel european in ceea ce priveste numarul de companii la mia de locuitori - 29, fata de 57 media din UE. Valoarea adaugata generata de IMM-urile din Romania este de 51,3%, al treilea cel mai scazut nivel din UE.

Potrivit analistilor, in ceea ce priveste programele de stimulare a capitalului autohton, ar trebui sa ne inspiram din exemplul Poloniei. O tara cu o strategie care pune accentul pe dezvoltarea antreprenoriatului, stimuland inteligent evolutia IMM-urilor. Polonia are si un Minister al Antreprenoriatului si Inovatiei si multe programe si masuri fiscale de stimulare a dezvoltarii IMM-urilor.

"Drept dovada, Polonia are peste 1.200 de companii prezente in Romania. Unele ocupa cote de piata importante, pe care antreprenorii romani nu au reusit sa le pastreze. In sens invers, doar 28 de companii romanesti sunt prezente in Polonia. In timp ce polonezii au peste 1.200 de firme cu filiale in alte tari, Romania are in jur de 300", se spune in analiza.

"Intr-o economie fragila, cum este cea romaneasca, cu peste 90% din business-uri slab capitalizate, dezvoltarea unor mecanisme de sustinere a antreprenoriatului este esentiala. Programul Start-up Nation are un rol bun, dar un impact prea mic, este prea coercitiv si prea putin focusat pe inovatie, singurul element care poate aduce in timp un plus de competitivitate Romaniei. Sa luam exemplu Germania, unde 95% din PIB este generat de sectorul IMM", afirma Cristian Lungu, directorul Agentiei de Consultanta pentru Dezvoltarea Afacerilor, ACDA.

 

Economia mondiala trece la nivelul urmator, la Industry 4.0, la roboti, computere cuantice, IOT si digitalizare masiva. Expertii spun ca, din aceasta perspectiva, trebuie sa urmam exemplul Israelului sau al Estoniei, tari care au inteles ca tehnologia joaca un rol determinant in economie si in administratie.

Analistii spun ca statul trebuie sa duca relatia cu antreprenorii, cu contribuabilii, la un nivel optim, rapid, similar interactiunii cu o aplicatie de smartphone.

"Accesul trebuie sa fie extrem de simplu, intuitiv. Taxele, impozitele, aprobarile de cereri, eliberarile de documente, infiintarile de firme, avizele etc., toate trebuie sa treaca intr-un unic punct de acces, online sau fizic, daca ne dorim o Romanie performanta in viitor", spune Cristian Lungu.

"Campania electorala pentru prezidentiale trebuie sa fie primul pas catre o armonizare a deciziei politice cu asteptarile economiei, sa creeze platforma necesara pentru identificarea si punerea in practica a masurilor necesare dezvoltarii economiei romanesti, mai ales a celor investitionale si fiscale, o asumare a rolului pozitiv, stimulativ pe care statul trebuie sa il joace in economie", arata concluziile analizei.