Agenda Constructiilor
Duminica, 21 Aprilie 2024
hilti
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - PWC: Eliminarea distorsiunilor si asigurarea echitatii, trebuie puse rapid in practica
PWC: Eliminarea distorsiunilor si asigurarea echitatii, trebuie puse rapid in practica
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de AG&F 04 Ian 2024 13:33
Modificarile de taxe cu impact pentru contribuabili vor continua in anii urmatori pentru a readuce treptat bugetul national la un sold negativ apropiat de pragul de 3% din PIB. In urmatorii trei ani, tintele de deficit bugetar sunt: 5% in 2024, 4,7% in 2025 si 4,2% in 2026. Cel mai probabil, anul 2024, un an cu patru scrutinuri electorale, va fi mai linistit, insa anul 2025 va repune taxarea pe lista scurta de prioritati guvernamentale. 
Predictiile pornesc de la cateva premise pe care le ia in calcul inclusiv Ministerul de Finante in creionarea strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2024-2026 si care, pe scurt, pot fi sintetizate astfel: masurile fiscale deja luate in ultimele luni din 2023 ar trebui sa suplimenteze veniturile bugetare cu 1% din PIB, dar se pot dovedi insuficiente pentru incadrarea in tinta de deficit bugetar, imbunatatirea colectarii prin masuri administrative, prognozata de asemenea la 1% din PIB, are un risc major de a nu se materializa si perioada electorala va pune presiuni serioase asupra cheltuielilor statului. Insa aceste ingrijorari privind eficacitatea masurilor care ar trebui sa scada deficitul bugetar privesc anul 2024, intrucat din 2025 vor intra in joc angajamentul fata de Comisia Europeana de a scadea si mai mult deficitul bugetar, precum si angajamentul din PNRR de a continua reforma sistemului fiscal. Ministerul de Finante face referire la ambele, asa cum vom detalia mai jos in cadrul articolului. 
Asa cum s-a discutat, Romania are o situatie macroeconomica fragila din cauza deficitelor mari – deficitul de cont curent si deficitul bugetar care arata, de fapt, ca economia creste datorita consumului sustinut din importuri pe datorie. Pentru a atenua riscul, deficitul bugetar trebuie sa devina sustenabil, adica de cel mult 3% din PIB conform standardelor europene. Insa misiunea nu este atat de simpla pentru ca ultimii ani au insemnat crize suprapuse cauzate de pandemie, distorsionarea lanturilor de aprovizionare si razboaie care au necesitat cheltuieli neprevazute. Acestea s-au adaugat unor cheltuieli in crestere cu personalul bugetar si cu asistenta sociala, in special cu pensiile, in vreme ce veniturile bugetare din taxe si impozite au ramas inghetate in jurul a 27% din PIB, potrivit Eurostat, fata de o medie UE de 40% din PIB. 
 
Venituri bugetare mici, pierderi din TVA
Cauzele veniturilor bugetare reduse sunt multiple: numarul redus de platitori, evaziunea fiscala, capacitatea administrativa slaba si chiar fenomenul muncii la negru. Sa le analizam pe rand. Numarul de contribuabili care datoreaza impozit pe profit era anul trecut de 120 mii de persoane juridice. In schimb, numarul microintreprinderilor ajunsese la circa 800 de mii fiind consecinta modificarii regimului fiscal al acestora, prin majorarea plafonului cifrei de afaceri de incadrare de la 65.000 euro in urma cu zece ani la 1 milion de euro in 2017. Numarul salariatilor care contribuie la sistemele de pensii si sanatate este de 5,5 milioane persoane, iar al pensionarilor de aproape 5 milioane, situatie care pune presiune asupra sistemelor de asigurari sociale. In acelasi timp au aparut multe exceptii, scutiri la toate capitolele Codului fiscal pentru anumite categorii de persoane sau bunuri ori servicii: la impozitul pe venit, contributii de asigurari, TVA si altele. Practic, numarul celor care datoreaza taxe s-a tot subtiat in ultimii ani, fapt care a devenit vizibil in incasarile bugetare, contrar asteptarilor initiatorilor acestor masuri care sperau ca o povara fiscala mai mica va contribui la o conformare la plata mai mare si o colectare adecvata. Si vedem acest lucru cel mai bine in cazul TVA pentru care Comisia Europeana efectueaza anual analize privind decalajul de incasare generat de evaziune, insolvente sau slaba administrare. 
Romania are un decalaj de incasare a TVA de 36%, deci mai mult de o treime din TVA nu ajunge la buget, in timp ce media UE este de 5,4%. Statele din regiunea noastra geografica aveau decalaje mari, similare cu ale Romaniei, dar au luat masuri foarte eficiente. De exemplu,  Bulgaria, care se clasa mai rau decat Romania la colectarea TVA, a ajuns acum la un decalaj de incasare a TVA de numai 4,9%, aflat sub media UE. Polonia a reusit sa il diminueze de la 25% la 3,3 %. Care este numitorul comun: un mix de reforme si digitalizare a administratiilor fiscale, legislatie moderna si colaborarea cu mediului de afaceri in identificarea masurilor. Suplimentar, Romania are o economie informala importanta, respectiv autogospodarirea in zona rurala, si o pondere insemnata de 26%, conform Eurostat, de persoane aflate la varsta activa (15-64 ani) care nu lucreaza si nici nu sunt inscrisi la scoala. Acest lucru indica o problema cu munca la negru, dar si cu politicile de stimulare a angajarii la anumite categorii sociale.
 
La ce modificari de taxe ne putem astepta
Pornind de la acest context, revenim la asteptarile pentru perioada postelectorala, asa cum mentionam la inceputul articolului. Documentul Ministerului de Finante care sta la baza scrierii bugetului, Strategia fiscal-bugetara, face referire la ”efectuarea unei analize a modului de impozitare a capitalului versus impozitarea muncii” de catre Banca Mondiala, ”iar recomandarile considerate de Guvernul Romaniei necesar a fi implementate vor avea in vedere un sistem fiscal adaptat la evolutia economiei, astfel incat sa faciliteze cresterea economica si sa creasca ponderea veniturilor fiscale in PIB.” Asa cum stim, a fost constant pusa in discutie impozitarea progresiva a veniturilor persoanelor fizice, iar propunerea Bancii Mondiale este invocata in sustinerea revenirii la un sistem de cote progresive. Documentul ministerului lasa deschisa aceasta varianta pentru anii urmatori. 
In ceea ce priveste impozitul pe profit, documentul mentioneaza simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare–dezvoltare, realizarea unei analize a eficientei scutirii de impozit pentru profitul reinvestit si  continuarea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de impozitare pentru microintreprinderi. 
Alte modificari urmeaza sa aiba loc la impozitarea proprietatilor imobiliare care se va efectua la valoarea de piata, iar scutirile in domeniul impozitarii proprietatii ce se acorda de drept vor fi limitate si reconsiderate.
Nu credem ca dupa tot tumultul din toamna anului 2023, mai poate fi cineva surprins ca mai sunt si alte modificari avute in vedere. Diminuarea deficitului bugetar se va face preponderent prin cresterea veniturilor din taxe si impozite si mai putin prin rationalizarea cheltuielilor. Acest semnal a fost evident odata cu majorarea substantiala a pensiilor recent aprobata. Chiar daca guvernul a luat unele masuri de temperare a cheltuielilor statului, acestea nu vor fi niciodata suficiente pentru a acoperi necesarul de resurse ale statului. Este o realitate ca la venituri fiscale de 27% din PIB nu ne putem astepta la servicii publice de calitatea celor din state care au venituri de 40% din PIB. Desigur ca un astfel de salt nu este posibil pe termen previzibil, dar o imbunatatire macar pana la 30% din PIB este cat se poate de rezonabila. Cum poate fi obtinuta? 
In opinia noastra eliminarea distorsiunilor din sistemul fiscal si asigurarea echitatii sunt principii corecte care trebuie puse in practica si, fiind asumate prin PNRR, erau si predictibile. Printr-o reasezare a sistemului fiscal si marirea bazei de contribuabili cu siguranta se pot suplimenta veniturile bugetare, Insa masurile luate au inclus si experimente care credem ca isi vor arata limitele si chiar efectul nociv foarte curand, asa cum este impozitul minim pe cifra de afaceri. Efortul companiilor atat financiar, cat si de conformare va insemna un plus de circa 6 miliarde lei la buget. Raportata la suma de circa 40 miliarde lei pe care Romania o pierde la TVA, conform Comisiei Europene, este de la sine inteles ca o mobilizare a administratiei fiscale pentru a colecta TVA ar fi incomparabil mai eficienta si utila pentru buget si economie, decat cele cateva miliarde potential a fi colectate de la companii. Mentionam ca unele companii pot lua decizii de a renunta la investitii daca impozitul acesta va reprezenta o povara prea mare si le va diminua avantajul competitiv, respectiv nu vor obtine o profitabilitatea destul de mare pentru a sustine financiar impozitul minim, tocmai datorita efortului investitional.
Ca urmare, credem ca reforma si dotarea cu noi tehnologii a administratiei fiscale ar putea imbunatati mult incasarile din taxe si impozite, prin combaterea evaziunii, cresterea capacitatii de control, dar si o conformare mai facila pentru contribuabili. Deocamdata vedem eforturi de operationalizare a sistemului de facturare electronica generalizate, SAF-T, sistemelor e-transport si esigiliu si a modulelor de analize de date care ar urma sa contribuie la o colectare mai buna a taxelor in anii urmatori. 
Implementarea accelerata a digitalizarii administratiei fiscale este estimata la 1% din PIB in perioada 2024-2027, dar strategia fiscal-bugetara precizeaza ca luarea in considerarea ex-ante a unor sume suplimentare din aceste surse reprezinta un risc major pentru deficitul bugetar. 
Concluzionand, deficitul bugetar va ramane o problema serioasa de rezolvat in anii urmatori si va fi nevoie de un mix de masuri care sa vizeze cei doi piloni ai sistemului fiscal, legislatie si administrare, bazate insa pe vointa politica, studii de impact si o cooperare stransa cu mediul de afaceri. O consolidare fiscala credibila poate creste veniturile bugetare la 30% din PIB, poate mentine economia atractiva pentru investitori, iar insotita de reforme structurale poate duce la o crestere economica sustenabila.
 
 
Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
SISECAMABONARE REVISTEALLBIMRAWLPLUG
ROCKWOOL 196
Editia
MARTIE/APRILIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 181 (Martie-Aprilie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
Ubitech
MAKITA
rigips
leviatan
quadratum
siniat
CONCEPT STRUCTURE
viarom
EDIT-Structural
concelex
ERBASU CONSTRUCT
theda mar
strabag nivel 1
CDS
Acvatot 2019
ness project
noark

Parteneri

top 500
AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
econet
top 500
ROGBC 2016
ef-de-n
top 500
AICPS_30

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu Termopan Salamander