Masurile fiscale privind declararea si plata taxelor in perioada starii de urgenta au fost publicate in aceasta dimineata in Monitorul Oficial, fiind asteptate cu nerabdare de companii, mai ales in conditiile in care termenul de depunere a declaratiei de impozit pe profit de 25 martie se apropie vertiginos. Fiind o perioada foarte dificila care a evoluat mult mai rapid decat se anticipa, speram ca actualul pachet de masuri reprezinta o prima reactie care va fi urmata de alte decizii in functie de modul in care va avansa aceasta criza. Din pacate, trebuie sa admitem ca politica fiscala prociclica aplicata in ultimii ani de crestere economica a restrans spatiul fiscal si a limitat foarte mult mijloacele de interventie ale guvernului. In ultimii ani multe voci avizate au dat avertismente privind faptul ca guvernul va avea posibilitati reduse de actiune daca va aparea o criza.

 

Cu toate ca aceste masuri nu corespund in intregime asteptarilor mediului de afaceri care a inaintat un amplu set de propuneri si multi se simt dezamagiti de varianta adoptata prin ordonanta de urgenta, este posibil ca in viitor, - din moment ce Comisia Europeana a suspendat Pactul de stabilitate prin care este impus plafonul de deficit bugetar de 3% din PIB -, sa poata fi gandite alte masuri care sa acopere nevoile companiilor.

 

Masurile imediate asteptate de mediul de afaceri erau cele care sa dea, in principal, solutii pentru continuitatea fluxului de numerar, iar amanarea unor plati de taxe, precum si rambursarea de TVA cu control ulterior sau compensarea unor debite au fost considerate ca cele mai potrivite masuri de sprijin in acest sens. Vom analiza in continuare masurile in domeniul fiscal pe care guvernul le-a preluat din propunerile mediului de afaceri, dar si pe unele dintre cele care nu au fost inca luate in considerare, dar ar putea fi benefice si merita reanalizate pe masura ce contextul se schimba.

 

Astfel, desi a fost declarata public intentia de a amana cu o luna depunerea declaratiilor de impozit pe profit, ordonanta de urgenta nu prevede acest lucru, iar intr-un comunicat emis astazi, Ministerul Finantelor ”asigura contribuabilii ca toate cazurile exceptionale si argumentate de intarzieri in depunerea declaratiilor vor fi tratate cu toata deschiderea si indulgenta prevazuta de lege”. Din pacate aceste asigurari nu mai sunt privite cu aceeasi incredere, iar in ceea ce priveste afirmatia ca vor tratate cu indulgenta cazurile exceptionale si argumentate de intarzieri apar intrebari privind abordarea echitabila a autoritatilor in raport cu toti contribuabilii.

 

Conform ordonantei de urgenta guvernul va amana plata impozitelor locale (cladiri, terenuri, mijloace de transport) cu trei luni, noul termen fiind data de 30 iunie inclusiv, urmand ca si bonificatie de pana la 10% sa fie acordata. De asemenea, vor fi suspendate sau nu vor incepe masurile de executare silita prin poprire, cu exceptia executarilor silite care se aplica pentru recuperarea creantelor bugetare stabilite prin hotarari judecatoresti pronuntate in materie penala.

 

O alta facilitate vizeaza modificarea OG 6/2019 privind restructurarea financiara. Prin modificarile aduse de proiect li se da posibilitatea celor care vor sa foloseasca aceasta facilitate sa notifice organele fiscale in acest sens pana la 31 iulie 2020, urmand ca solicitarea de restructurare sa poata fi depusa pana la 30 octombrie 2020. Celelalte conditii raman, respectiv sa fie persoana juridica de drept public sau privat; sa se afle in dificultate financiara, sa nu fi fost dizolvat, sa nu se afle in procedura insolventei dar sa existe riscul intrarii in insolventa; sa nu indeplineasca conditiile pentru a beneficia de esalonarea la plata prevazuta de Codul de procedura fiscala; sa aiba toate declaratiile fiscale depuse potrivit vectorului fiscal, pana la data depunerii notificarii privind intentia de restructurare sau sa le depuna intr-un termen de maximum 10 zile de la solicitarea organului fiscal.

 

Obligatiile fiscale care pot face obiectul restructurarii sunt cele din OG 6/2019, adica obligatii bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018, inclusiv cele stabilite prin decizii de impunere comunicate ulterior acestei date, de un milion lei sau mai mari si neachitate pana la data emiterii certificatului de atestare fiscala, precum si accesoriile aferente acestora. De asemenea pot fi restructurate obligatii stabilite de alte organe decat organele fiscale, transmise spre recuperare organelor fiscale dupa data de 1 ianuarie 2019, precum si amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale dupa data de 1 ianuarie 2019.

 

Mai importanta este, insa, prevederea privind obligatiile fiscale scadente incepand cu data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta si neachitate pana la incetarea starii de urgenta. Pentru acestea nu se calculeaza si nu se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere conform Codului de procedura fiscala, nefiind considerate obligatii fiscale restante. Prin urmare, ar fi vorba in principiu de o perioada de 60 de zile daca luam in considerare ca perioada este cuprinsa intre momentul intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta (care intra in vigoare la data publicarii) pana la incheierea starii de urgenta (de 30 de zile de momentul declararii cu posibilitatea de prelungire), la care se adauga alte 30 de zile. Astfel, intarzierile la plata sau neplata in aceasta perioada nu vor atrage dobanzi si penalitati, iar contribuabilii raman eligibili sa participe, de exemplu, la procedurile de achizitii publice si nu risca sa li se anuleze diverse autorizatii.

 

Totodata, contribuabilii care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual si, prin urmare, trebuie sa faca plati anticipate trimestrial nu vor mai plati la nivelul anului anterior, ci pot plati la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent, modul de calcul ramanand valabil pe tot parcursul anului urmand sa faca aceleasi plati ca valoare pe tot parcursul anului 2020. Aceeasi regula se va aplica si celor care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic.

 

Una dintre principalele masuri propuse viza declaratia de impozit pe profit, asa cum am mentionat, iar o alta rambursarea TVA doar cu control ulterior. Alte propuneri aveau in vedere amanarea la plata si reesalonarea la plata a debitelor neplatite dupa ce se incheia perioada de amanare la plata. Desi amanarea la plata nu a fost prevazuta ca atare, faptul ca debitele neachitate in perioada de stare de urgenta (la care se adauga alte 30 de zile) nu vor purta dobanzi si penalitati si nu vor considerate restante poate fi tradus ca o amanare la plata. Reesalonarea ar fi binevenita pentru ca este greu de crezut ca cei care au activitatea suspendata total sau partial vor avea suficiente venituri suficiente imediat dupa incheierea perioadei de gratie (de circa 2 luni) pentru a plati toate debitele neachitate. Poate aceasta masura va veni intr-o a doua etapa.

 

Ar fi fost utila si compensarea pierderilor realizate in primul trimestru din 2020 cu profiturile din anul financiar 2019 in cazul celor care fac plati anticipate trimestriale pentru impozitul pe profit, intrucat in primul trimestru activitatea economica a fost in crestere, iar schimbarea in al doilea trimestru va fi dramatica.

 

Desi a fost, de asemenea, anuntata ca luata in considerare, bonificatia pentru cei care isi platesc la timp debitele nu a mai fost adoptata, cu toate ca ar fi stimulat unele companii sa le achite mai repede si ar fi fost un sprijin si pentru incasarile bugetare.

 

Avand in vedere ca ne aflam intr-o situatie de urgenta din toate punctele de vedere, masurile luate acum sunt solutii rapide impuse de viteza cu care se desfasoara evenimentele, insa deocamdata cu un impact redus fata de ceea ar fi necesar. Cu certitudine, vor trebui luate si alte masuri, unele care pot fi anticipate de acum, altele care vor trebui sa ofere raspunsuri la problemele care vor aparea pe parcurs. Odata ce va avea loc o stabilizare a situatiei si raspandirea virusului va fi stapanita, va fi nevoie si de un pachet mai complex de redresare a economiei.

 

*** Articol semnat de Daniel Anghel, Partener coordonator servicii fiscale si juridice la PwC Romania