Reluarea activitatii in spatiile de birouri necesita regandirea experientei zilnice si stabilirea unor proceduri clare privind desfasurarea activitatii la birou, companiile gestionand in acelasi timp riscurile privind sanatatea si siguranta angajatilor. Modul in care se va face revenirea la birou va fi esential pentru sanatatea si bunastarea angajatilor, dar si pentru increderea pe care acestia o au in angajator si proprietarul cladirii in care lucreaza, conform datelor companiei CBRE, liderul pietei de consultanta imobiliara.

“Experienta pe care o avem in sprijinirea clientilor din Asia ne arata ca revenirea la birou si in spatiile comerciale in general nu este deloc simpla. Din perspectiva chiriasilor, incurajam ca intoarcerea la birou sa fie efectuata in trei etape: planificarea revenirii, readucerea angajatilor la birou si, cel mai important, managementul continuu si transformarea spatiului de lucru”, a declarat Tudor Ionescu, Head of Advisory & Transaction, Office, CBRE Romania.

In Bucuresti, stocul de birouri moderne este estimat la 3,27 mil. mp, un spatiu total unde lucreaza aproximativ 330.000 - 400.000 de angajati, conform datelor CBRE Research. Cea mai mare parte a acestor spatii, in jur de 28%, este situata in nordul Bucurestiului, in imediata apropiere a statiilor de metrou Aurel Vlaicu si Pipera. Circa 14% se afla in CBD (zona centrala de business, in apropierea statiile de metrou Aviatorilor si Piata Victoriei) si 13% se afla in zona de centru-vest a Bucurestiului. Spre comparatie, in Timisoara, stocul de spatii moderne de birouri este estimat la 250.000 mp, in timp ce la Cluj-Napoca este in jur de 320.000 mp.

O revenire treptata la birou, cu noi politici si proceduri de curatenie si igienizare, ii va ajuta pe angajati sa se simta in siguranta. Prin urmare, o politica de eliberare a biroului la sfarsitul programului de lucru, indiferent daca acesta este alocat cuiva sau nu, va fi esentiala. Pe termen scurt, birourile ar putea fi utilizate prin rotatie, astfel incat activitatea la distanta sa poata fi sustinuta si aplicata de mai multe companii in viitor, acest mod de lucru putand fi folosit si ca strategie pentru transformarea spatiului de lucru.

„Oamenii isi stabilesc propriile standarde ridicate pentru revenirea la birou, lucru firesc intr-o situatie de risc pentru sanatate. Fiecare aspect al vietii de birou va fi atent examinat: drumul pana la birou cu transportul public in conditii de siguranta, traversarea holurilor din cladire, rutina din birou, organizarea intalnirilor, gestionarea rutinelor alta data considerate banale, cum ar fi mersul la toaleta, pauza de cafea si masa de pranz. O intrebare simpla, de exemplu cum imi pot bea cafeaua la birou, va presupune o noua rutina. Autodisciplina va avea o importanta majora”, a adaugat Tudor Ionescu.

Atat chiriasii, cat si proprietarii cladirilor de birouri vor trebui sa acorde o atentie sporita noilor standarde de servicii, materiale si activitati necesare pentru a facilita revenirea la birou. Domeniile care pot necesita extra resurse includ masurile suplimentare de igienizare si curatenie, introducerea de noi proceduri de acces (de ex. luarea temperaturii), stocuri mari de produse, cum ar fi dezinfectantele pentru maini, servetelele umede, dar si reconfigurarea mediilor de lucru si a tehnologiei si echipamentelor asociate, cum ar fi tehnologiile touchless (fara atingere). Multi chiriasi vor alege sa lucreze in schimburi sau sa aiba program flexibil, astfel incat cladirea va fi functionala o perioada mai indelungata de timp, prin urmare costurilor operationale ale cladirilor ar putea creste.

“Administratorii cladirilor de birouri au un rol vital in pastrarea sigurantei oamenilor din cladiri, prin crearea unui mediu de lucru placut, dar si sigur, tinand sub control resursele necesare, planurile pe termen lung si costurile de operare a cladirilor. In aceasta etapa, accentul se pune pe servicii cum ar fi curatenia si igienizarea extinsa si pe operatiunile de constructii, sanatatea si siguranta fiind o prioritate pentru chiriasi si proprietari. Pe termen mediu, ne asteptam ca focusul sa fie pe noile tehnologii, precum accesul in spatii fara atingerea obiectelor, instrumente eficiente energetic, software de intretinere automatizata sau solutii de securitate ale cladirii”, a mentionat Luiza Moraru, Head of Property Management, CEE, CBRE.

Tehnologia poate atenua unele ingrijorari. Inainte de pandemia de COVID-19, atat chiriasii, cat si proprietarii, incepusera sa masoare gradul de utilizare a biroului prin intermediul unor senzori care analizeaza ocuparea eficienta a spatiului. Post-COVID, aceeasi tehnologie poate observa zonele cu trafic intens care necesita o dezinfectare profunda, locurile cu densitate ridicata de personal si ce birouri sunt libere si igienizate.

Conform CBRE, vom observa, de asemenea, o preferinta pentru cladirile cu acreditari „sanatoase” privind calitatea aerului interior si ventilatia, deoarece aerul proaspat reduce raspandirea germenilor prin aer. Pe termen lung, sanatatea si bunastarea vor juca un rol si mai important in decizia de proiectare a cladirilor de birouri. In prezent, cladirile trebuie sa respecte un nivel minim de 20% flux de aer curat, in timp ce unele depasesc aceasta cerinta mergand pana la 30%.