Conferinta „Dambovita, un rau armonizat cu orasul” a asezat la aceeasi masa a discutiilor parteneri relevanti pentru cursul raului, care ii recunosc potentialul in oras si zona metropolitana si care pot influenta procesul de restructurare a acestui coridor urban care strabate cea mai mare aglomeratie urbana din Romania.

Organizatorii conferintei sunt membrii grupului de lucru pentru amenajarea coerenta a Dambovitei, G-DAM, din care fac parte: Prefectura Municipiul Bucuresti, Primaria Capitalei, Asociatia Ivan Patzaichin - Mila 23, Filiala Teritoriala Bucuresti a O.A.R., Departamentul pentru Dezvoltare Durabila, Administratia Nationala Apele Romane, Metrorex, Apa Nova, Prefectura Ilfov, primariile de sector, Primaria Chiajna, Primaria Popesti-Leordeni, Primaria Glina, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Bucuresti.

In cadrul conferintei „Dambovita, un rau armonizat cu orasul” au avut interventii Laszló Borbély - Guvernul Romaniei, Coordonator Departamentul pentru Dezvoltare Durabila, Richard Budai - subprefectul Capitalei, Nicusor Dan - primar al Municipiului Bucuresti, Bogdan Suditu - președintele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Primăria Municipiului București, Emil Ivanescu - presedintele Filialei Teritoriale Bucuresti a O.A.R., Teodor Frolu - vicepresedinte Asociatia Ivan Patzaichin - Mila 23, Sorin Randasu - Apele Romane.

Laszló Borbély a vorbit despre importanta comunicarii pentru ca proiectul raului Dambovita sa fie unul viabil: „Intentia noastra este sa avem o comunicare catre cetateni. Este nevoie de comunicare pentru a avea un parteneriat cu cetatenii si cu institutiile. De ani de zile incercam sa pornim o miscare prin implicarea tuturor institutiilor interesate. Sa ajungem de la dorinte la realizari. Pentru asta este nevoie de un plan coerent. Departamentul pentru Dezvoltare Durabila este un fel de catalizator. Vrem sa oferim o Dambovita smart. Sa punem la un loc componenta naturii, creatiei si cea de dezvoltare urbana a Bucurestiului. E nevoie de un parteneriat adevarat pentru cei care sunt din diferite zone, inclusiv coalitia sustenabila din partea cetatenilor si a societatilor private."

Arh. Emil Ivanescu a insistat asupra importantei organizarii de concursuri de solutii pentru proiectele gandite de catre administratiile din Bucuresti: „Sunt si au fost cateva concursuri de solutii organizate de noi alaturi de primarii de sector pe cursul raului. Concursul de solutii Parc Lacul Morii(beneficiar Primaria Sectorului 6) defineste celalalt pol al promenadei. Si Primaria Sectorului 2 are acum in organizare un concurs international de solutii organizat de noi, pentru salba de lacuri din Sectorul 2. Primaria Sector 3 are acel concurs de solutii realizat de noi, cu doi ani in urma. In acest sens, Dambovita devine o zona a interventiilor punctuale. Ceea ce trebuie facut acum este o viziune flexibila, de ansamblu, din care fiecare initiativa ulterioara sa isi gaseasca locul, dar sa aiba ingrediente comune. Acest lucru se realizeaza numai prin colaborare. De altfel, in cadrul evenimentului “Ape pentru comunitati durabile”, organizat la Biblioteca Nationala a Romaniei, la inceputul acestui an, a fost pentru prima oara cand am reusit sa aducem impreuna administratia centrala - guvernul cu administratia locala - primariile din Bucuresti, pe tema Dambovitei. Atunci am tras un semnal de alarma asupra necesitatii realizarii unui plan general pentru Dambovita si asa a aparut Grupul Lucru pentru Dambovita, alcatuit din Prefectura, PMB, OAR Bucuresti, Asociatia Ivan Patzaichin, Apele Romane, Metrorex, , primarii de sector etc. Am adus impreuna la masa aceluiasi dialog diferitele proiecte in curs pe Dambovita. Unele sunt extrem de tehnice si pragmatice, altele experimentale. Dar am incercat impreuna sa gasim puncte de colaborare. Acest master-plan pentru Dambovita este un astfel de raspuns. Ne bucuram ca PMB-ul a preluat initiativa si a creat o echipa speciala de profesionisti pentru aceasta initiativa. Ceea ce ne dorim cu totii este sa transformam Dambovita dintr-un loc de fractura in oras, un rau “industrial”, intr-un adevarat spatiu public, care sa adune Bucurestiul, nu sa-l divida, cum este acum. In orasele europene se organizeaza ample concursuri de solutii pentru transformarea malurilor raurilor urbane in spatii publice cu impact pentru cetateni."

Nicusor Dan a declarat ca: „Doar prin colaborarea tuturor institutiilor implicate putem obtine un proiect coerent si atractiv pentru Dambovita. Va fi o intreaga analiza despre ce vrem sa facem. Probabil vor fi niste concursuri de solutii."

Bogdan Suditu a dat detalii tehnice importante despre ce inseamna un viitor proiect pentru Dambovita: „Au fost multe dezbateri publice, adunari de documente, aduse toate proiectele care au existat vreodata. Ne dorim sa fim un agregator pentru comunicarea publica. Avem un plan in detaliu unde sunt prevazute studiile si analizele necesare pentru a face acest PUZ care sa includa atat amonte sau aval. Nu vom face un PUZ tipic. Din toate proiectele existente vom face un tablou corent incat sa avem scenarii coerente. Este vorba de o munca pe urmatorii 5-10 ani. Vrem ca Dambovita sa nu fie o bariera ci o parte integranta a orasului. Printr-o cooperare si consultare publica dorim sa construim scenarii prin integrarea tuturor ideilor. Nu e vorba doar de urbanism, ci de utilitatile orasului: metrou, caseta, cuva. Noi cand vom planifica vom vedea ca proiectul nu este doar de estetica ci este si de siguranta. Dambovita trebuie sa asigure acel culoar verde. Vrem sa aducem dovezi tehnice coerente pentru ca proiectul sa nu fie blocat. Trebuie implicate vertical si orizontal toate proiectele existente. Acest proiect trebuie sa fie un model pentru tot ce inseamna dezvoltare urbana, un model de planificare strategica participativa."

Teodor Frolu: „Acest proiect este un efort conjugat. Suntem in fata unui plan foarte bine administrat care aduna toate resursele. Trebuie sa ne uitam dincolo de cum arata un mal de rau si de cat de multa verdeata punem pe el."

Sorin Randasu a vorbit despre relevanta proiectului: „Un asemenea proiect ca cel al Dambovitei trebuie etapizat, probabil va fi nevoie de sprijinul Ministerului Finantelor, cu un eventual imprumut. Trebuie sa tinem cont de felul cum se vor desfasura lucrarile. Colectarea datelor si expertizele preliminarea sunt esentiale pentru un asemenea proiect. Inainte de toate este nevoie sa construim o infrastructura fiabila."

 

Grupul de lucru G-DAM a fost initiat in luna aprilie 2022 de Asociatia Ivan Patzaichin - Mila23, Filiala Teritoriala Bucuresti a O.A.R. si Prefectura Municipiului Bucuresti. Intalnirile de lucru s-au desfasurat constant, cu implicarea, inca de la inceput, a departamentului de specialitate al PMB, ADIZMB (Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Bucuresti).

Pana in momentul de fata au fost cartate principalele proiecte existente (in derulare sau in diferite faze de dezvoltare), precum si nevoile de realizare de studii tehnice/hidrologice/ape pluviale, studii de fluxuri de circulatie si analize de functiuni, de audituri de siguranta si mediu, precum si de identificare de surse de finantare.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) va oferi tuturor celor care vor face interventii in apropierea raului un cadru coerent si propice pentru dezvoltarea urbanistic-arhitecturala in armonie cu nevoile si caracteristicile structurii urbane din zona si, mai ales, cu respectarea rigorilor de siguranta si protejare a reperelor culturale si modernizarea retelelor de utilitati si mobilitate.

Ca urmare, Planul Urbanistic Zonal va asigura premisele de a potenta valoarea raului in teritoriul pe care il parcurge, prin articularea de proiecte adaptate la schimbarile climatice, sustenabile, asumate de comunitate, a caror implementare sa fie acceptata si sprijinita de cetateni.

La conferinta care a avut loc astazi a fost organizat un atelier tehnic de validare a urmatorilor pasi in realizarea demersului.

Prin initiativa G-DAM este de asteptat ca Planul Urbanistic Zonal sa favorizeze regenerarea ecologica a raului Dambovita si restructurarea zonelor urbane adiacente, in vederea transformarii coridorului de rau urban dintr-un obstacol intr-un ax verde ce ar lega zone de interes din Bucuresti, de spatii de dezvoltare economica prin spatii publice de calitate si care ar aduce beneficii in teritoriul metropolitan, diminuand riscurile schimbarilor climatice si oferind solutii ecologice management al apelor uzate.