Digitalizarea industriei europene nu progreseaza in acelasi ritm peste tot, confirma Curtea de Conturi Europeana (CCE), iar Europa nu valorifica la maximum tehnologiile avansate pentru a inova si a ramane competitiva. In 2016, Comisia Europeana a lansat initiativa privind digitalizarea industriei europene cu scopul de a incuraja digitalizarea intreprinderilor din UE. In pofida eforturilor Comisiei de a sprijini autoritatile nationale, progresele initiativei nu sunt uniforme de la un stat membru la altul, se arata intr-un nou raport al CCE. Unele tari tot nu dispun de strategii nationale privind digitalizarea sau nu au luat inca masuri specifice, cum ar fi crearea de centre de inovare digitala.

Transformarea digitala a industriei, asa-numita „digitalizare”, inseamna mai mult decat simpla achizitie de noi echipamente si sisteme informatice. Ea implica utilizarea posibilitatilor oferite de noile tehnologii pentru a regandi toate aspectele proceselor operationale. Digitalizarea sectoarelor industriale din UE a cunoscut progrese in ultimii ani, dar la viteze diferite de la o tara la alta, de la o regiune la alta si de la un sector la altul. Exista, de asemenea, disparitati importante intre intreprinderile mari si intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri).

"Adoptarea transformarii digitale este esentiala pentru intreprinderile din UE daca acestea doresc sa ramana competitive pe plan mondial. Exista estimari conform carora digitalizarea ar putea genera in UE venituri de peste 110 miliarde de euro pe an. Or, pana in prezent, progresele au fost inegale de la un stat membru al UE la altul. Pentru a reusi, initiativa privind digitalizarea industriei europene are nevoie de angajamentul continuu al tuturor partilor interesate: UE, statele membre si intreprinderile", a declarat Iliana Ivanova, membra Curtii de Conturi Europene responsabila de acest raport.

 

Initiativa privind digitalizarea urmareste sa consolideze competitivitatea UE in domeniul tehnologiilor digitale si sa garanteze ca fiecare intreprindere din Europa, indiferent de sector, de locul unde este amplasata si de dimensiune, poate beneficia de inovarea digitala.

Initiativa isi propunea sa mobilizeze investitii publice si private in valoare de aproape 50 miliarde euro in decurs de cinci ani de la lansarea sa.

Auditorii studiului CCE  au efectuat vizite in patru state membre - Germania, Ungaria, Polonia si Portugalia - pentru a colecta probe directe cu privire la progresele pe teren. Strategia Comisiei de a incuraja digitalizarea era bine fundamentata si beneficia de sustinerea statelor membre ale UE, dar nu dispunea de informatii cu privire la efectele preconizate. Germania si Portugalia dispun de strategii, dar Ungaria si Polonia nu elaborasera inca pana in 2019 o strategie nationala cuprinzatoare in materie de digitalizare. Desi Comisia a desfasurat cateva activitati pentru a ajuta statele membre, autoritatile nationale considera in general ca acestea nu au avut decat o influenta limitata asupra elaborarii si a implementarii strategiilor lor nationale referitoare la digitalizare. Auditorii au observat, de asemenea, ca nu se cunosc costurile totale pe care le presupun crearea si mentinerea unui cadru de sprijin consacrat digitalizarii industriei din UE.

In ceea ce priveste utilizarea fondurilor UE, programul Orizont 2020 a sprijinit initiativa si existau de asemenea masuri care puteau sprijini implementarea initiativei in cadrul programelor examinate aferente Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Comisia nu a incurajat insa statele membre sa aloce fonduri din FEDR pentru initiativa.

Potrivit CCE, unul dintre principalele elemente ale initiativei privind digitalizarea industriei europene consta in crearea si functionarea centrelor de inovare digitala, care ar urma sa ofere intreprinderilor locale consiliere cu privire la tehnologii si in materie de networking. Conceptul centrelor de inovare digitala nu era dezvoltat pe deplin in statele membre vizitate, cu exceptia Germaniei. Auditorii au identificat exemple in care fondurile publice nationale limitate si finantarea privata pentru activitatile centrelor fusesera utilizate de o maniera necoordonata si subliniaza faptul ca Comisia nu monitorizeaza in mod specific activitatile centrelor in UE, cu exceptia celor finantate prin programul Orizont 2020.

Fondurile disponibile prin FEDR pot fi utilizate pentru a finanta centre de inovare digitala, dar aceasta posibilitate a fost rareori valorificata.

 

Existenta unor niveluri bune de conectivitate in banda larga reprezinta o conditie prealabila pentru digitalizare. Asa cum s-a subliniat deja intr-un audit din 2018, dupa toate probabilitatile, nu toate statele membre vor atinge obiectivele fixate de UE pentru 2020 in materie de acoperire in banda larga, iar atingerea obiectivelor stabilite pentru 2025 va fi chiar si mai dificila. Mai mult, rata de penetrare a conexiunilor in banda larga rapida variaza foarte mult in randul companiilor de dimensiuni diferite (de exemplu, in 2019, doar 46% din IMM-uri dispuneau de un acces in banda larga rapida) si acest lucru franeaza inevitabil revolutia industriala digitala la nivelul de ansamblu al UE.

Curtea formuleaza o serie de recomandari, care tin seama si de noul program propus - Europa digitala 2021-2027 - aflat inca in discutie. Acestea vizeaza:

***

Raportul special nr. 19/2020, intitulat „Digitalizarea industriei europene: o initiativa ambitioasa, al carei succes depinde de angajamentul de durata al UE, al statelor membre si al intreprinderilor”, este disponibil pe site-ul Curtii de Conturi Europene in 23 de limbi. Digitalizarea este unul dintre obiectivele principale ale Mecanismului de redresare si rezilienta, care dispune de un buget de 600 de miliarde de euro si face parte din pachetul „Next Generation EU” destinat sa reduca impactul socioeconomic al pandemiei de Covid-19.

Pentru a consulta raportul CCE, click aici!