Agenda Constructiilor - PPC: Noile propuneri legislative in constructii pot bloca dezvoltarea urbana a Capitalei

Home - Stiri - Arhitectura & Proiectare - PPC: Noile propuneri legislative in constructii pot bloca dezvoltarea urbana a Capitalei

PPC: Noile propuneri legislative in constructii pot bloca dezvoltarea urbana a Capitalei

Arhitectura & Proiectare Publicat de AG&F 06 Nov 2024 13:52

Patronatul Proiectantilor in Constructii din Romania, membru al Federatiei Patronatelor Societatilor de Constructii din Romania, transmite public decidentilor din puterea executiva si legislativa solicitarea de a nu genera nejustificat, in regim de urgenta, modificari substantiale ale legislatiei in domeniul constructiilor inainte de o consultare serioasa, temeinica si aplicata cu reprezentantii acestui sector economic.

Prin propunerile legislative initiate in formele depuse si supuse dezbaterii se solicita in regim de urgenta modificarea fundamentala a procesului de implementare a dezvoltarii urbane a capitalei Romaniei – Bucuresti.

Redam, in continuare, continutul integral al scrisorii, adresate de PPC presedintelui Senatului, Nicolae-Ionel Ciuca, presedintelui Camerei Deputatilor - Vasile-Daniel Suciu si prim-ministrului Marcel Ciolacu.

"Trebuie subliniat ca in Bucuresti functioneaza un sistem de implementare urbanistica descentralizata bazat pe principiile europene prin care administrarea unei Unitati Administrativ Teritoriale se face de catre autoritatea care este cel mai aproape de cetatean.

Exista, la data prezentei, o disfunctionalitate reala in administrarea urbanistica a Municipiului Bucuresti, exclusiv generate de Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, care, incepand cu anul 2010, nu si-a mai indeplinit obligatiile legale cu privire actualizarea Planului Urbanistic General.

Atata timp cat nu exista o strategie si un plan de dezvoltare/administrare urbanistica si nici o legislatie coordonata si coerenta nu poate fi invocata o implementare defectuoasa din partea Administratiei Locale (in cazul de fata primarii de Sector) care nu fac altceva decat sa respecte legea in vigoare.

In aceste conditii, singura entitate responsabila pentru crearea cadrului urbanistic integrat si coordonat la nivelul Municipiul Bucuresti este si ramane Primarul Municipiului Bucuresti.

Astfel, rezulta fara nici o urma de indoiala ca responsabilitatea pentru “dezvoltarea urbana haotica, inconsecventa si, in multe cazuri, nesustenabila” apartine exclusiv Primarului Municipiului Bucuresti care nu a avut capacitatea administrativa din 2010 de a actualiza PUG.

Avand in vedere aceasta realitate, a modifica in mod arbitrar si in regim de urgenta legislatia prin centralizarea actului administrativ de emitere a Autorizatiilor de Constructie in mana unei singure persoane pentru cel mai important pol socio-economic al Romaniei, care genereaza un sfert din PIB-ul tarii, fara a avea un Plan Urbanistic General, este contrara oricarei reguli democratice si economice

Romania face parte din structuri si organisme internationale bazate pe reguli democratice si care implica un proces real de consultare cu mediul privat si societatea civila. Reguli asumate prin intermediul Guvernului si Parlamentului, inclusiv in cadrul procesului de la aderare la OCDE, care vizeaza implementarea unei guvernari deschise (o cultura a guvernarii care promoveaza principiile transparentei, integritatii, responsabilitatii si participarii partilor interesate in sprijinul democratiei si al cresterii incluzive) prin implementarea unui ciclu de elaborare a politicilor publice care presupune urmatoarele etape imperative:

1) identificarea prioritatilor de politici publice;

2) elaborarea documentului de politici publice;

3) implementarea politicii respective;

4) monitorizarea procesului de implementare;

5) evaluarea impactului politicii respective.

Aceasta strategie, care a fost aprobata la nivel national, atat de catre Executiv, cat si de catre Legislativ, inseamna implementarea unui sistem de guvernanta cu implicarea tuturor actorilor relevanti si cu crearea unui cadru legislativ si administrativ coerent si predictibil.

Prin proiectul de lege propus se urmareste in fapt trecerea direct la etapa trei, ”implementarea politicii”, prin eludarea cu buna stiinta a primelor doua etape obligatorii prin care se transfera intreaga competenta cu privire la emiterea Autorizatiilor de Construire catre singura entitate care a dovedit pana acum ca nu are capacitatea de a asigura cadrul legislativ pentru reglementarea urbanistica a Municipiului Bucuresti si nici capacitatea operationala de a emite putinele Autorizatii de Construire pe care trebuie sa le emita legal.

Este de notorietate publica faptul ca Primarul Municipiului Bucuresti nu respecta termenele legale prevazute de Legea 50/1991 cu privire la emiterea Certificatelor de Urbanism si a Autorizatiilor de Construire sau supunerea dezbaterii publice a documentatiilor de urbanism, existand termene legale depasite cu mult fata de orice perioada rezonabila.

Intreaga stare de fapt existenta la nivelul Primariei Municipiului Bucuresti conduce doar la impredictibilitate si nesiguranta cu grave repercusiuni economice, care au efecte negative in cel mai mare pol de dezvoltare economica al Romaniei, cu consecinte directe si imediate atat asupra economiei, cat si asupra bugetului consolidat.

Solicitam:

1) Stoparea acestei initiative legislative in absenta unei consultari reale cu mediul privat si societatea civila.

2) Promovarea dialogului real, constructiv intre toate institutiile implicate in procesul de autorizare a constructiilor, cu angrenarea partenerilor de dialog social, a expertilor si reprezentantilor sectorului privat, care contribuie la dezvoltarea economica, oferind locuri de munca si oportunitati de investitii intr-o capitala europeana.

3) Crearea unui grup de lucru (din care alaturi de specialistii Patronatului Proiectantilor in Constructii sa faca parte reprezentantii asociatilor profesionale OAR, UAR, AICPS etc ) care sa identifice solutiile optime cu privire la corectarea vulnerabilitatile existente in dezvoltarea urbana a Municipiului Bucuresti

4) Coordonarea oricaror demersuri legislative in domeniu cu procedura de aprobare a Codului Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor (C.A.T.U.C.), care de fapt reprezinta consolidarea si armonizarea intregii legislatii din domeniul amenajarii urbanistice, teritoriale cat si a calitatii in constructii, cu atat mai mult cu cat Legea 50/1991 va fi abrogata odata cu intrarea in vigoare a noului Cod.

5) Modernizarea administratiei si cresterea transparentei decizionale la nivelul PMB si al primariilor de sector.

Noi, reprezentantii proiectantilor in constructii din Romania, reuniti in cadrul PPC, va asiguram de intregul nostru respect si de disponibilitatea de dialog, pentru a evita un proces de blocare generalizata a lucrarilor de constructii din Bucuresti, pe care risca sa il activeze proiectul de lege B533/2024 si proiectul de lege B542/2024 asa cum a fost acesta formulat.

Supunem, atentiei dumneavoastra punctul de vedere al Patronatului Proiectantilor in Constructii din Romania cu privire la propunerea de modificare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii". Punctul de vedere este redat integral, mai jos.

Scrisoara este semnata de:

Catalin Podaru, Prim-vicepresedinte PPC;
Dragos Marcu, Prim-vicepresedinte PPC;
Razvan Puchici Prim-vicepresedinte PPC;
Marian Cernovschi Prim-vicepresedinte PPC;
Daniel Mihailescu Prim-vicepresedinte PPC;
Emanuel Visan Vicepresedinte PPC;
Radu Dragomir Vicepresedinte PPC;
Bogdan Babici Vicepresedinte PPC;
Alin Ungureanu Vicepresedinte PPC;
Mihai Dragomir Vicepresedinte PPC;
Virgil Profeanu Secretar General PPC;
Alexandru Fulga Presedintele Patronatul Proiectantilor in Constructii din Romania.

PUNCT DE VEDERE

cu privire la propunerea de modificare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii

Prezentul document reprezinta o critica argumentata a proiectelor de lege ce vizeaza centralizarea autorizarii constructiilor la nivelul Primariei Generale a Municipiului Bucuresti (PMB), in urma unei analize din care expertii au identificat o serie de vulnerabilitati ale acestei initiative legislative:

1. Redundanta legislativa: Modificarea Legii nr. 50/1991, vizata de proiecte, este considerata redundanta in contextul intrarii in vigoare a noului Cod al Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor (CATUC), ce va abroga si inlocui vechea lege.

2. Incalcarea principiului subsidiaritatii: Proiectele contravin principiului subsidiaritatii, consacrat in Carta Europeana a Autonomiei Locale, care stipuleaza ca administrarea treburilor publice trebuie realizata la un nivel cat mai apropiat de cetatean. Primariile de sector, fiind mai aproape de cetateni, cunosc mai bine specificul local si pot raspunde mai eficient nevoilor comunitatii.

3. Agravarea blocajelor administrative: PMB se confrunta deja cu blocaje administrative semnificative in emiterea actelor de urbanism. Centralizarea ar putea amplifica aceste probleme, ducand la intarzieri si mai mari si la o birocratie sufocanta.

4. Lipsa de transparenta: PMB este criticata pentru lipsa de transparenta decizionala, exemplificata prin nepublicarea autorizatiilor de construire si ignorarea hotararilor judecatoresti. Centralizarea, in lipsa unor mecanisme clare de control, ar putea accentua riscul coruptiei si al deciziilor arbitrare.

5. Blocarea Comisiei Tehnice de Circulatii a Municipiului Bucuresti: Activitatea Comisiei Tehnice de Circulatii a Municipiului Bucuresti, esentiala in procesul de autorizare, este blocata. Centralizarea, in acest context, ar accentua vulnerabilitatea sistemului si ar consolida puterea discretionara a Primarului General.

6. Impact economic negativ: Blocajele din urbanism au un impact economic negativ semnificativ. Centralizarea ar putea duce la o scadere drastica a investitiilor, la pierderi de locuri de munca si la o diminuare a PIB-ului.

7. Argumentele initiatorilor contrazise de realitate: Argumentele invocate de initiatori, precum „viziunea unitara” sau „eficienta”, sunt contrazise de realitatea din teren, care demonstreaza lipsa unei viziuni coerente si ineficienta administrativa a PMB.

8. Incalcarea principiilor dreptului administrativ: Proiectele incalca principii fundamentale ale dreptului administrativ, precum subsidiaritatea, autonomia locala si legalitatea.

9. Solutii alternative: Deblocarea urbanismului bucurestean necesita implementarea Codului Urbanismului, eficientizarea administratiei, cresterea transparentei si dialogul interinstitutional.

10. Exemple de bune practici europene: Descentralizarea autorizarii constructiilor, cu acordarea unei autonomii mai mari sectoarelor, este un model de succes in alte mari orase europene, precum Paris, Berlin si Barcelona.

Centralizarea autorizarii constructiilor in Bucuresti, in forma propusa, este o initiativa cu impact negativ semnificativ asupra dezvoltarii Capitalei Romaniei. Abordarea optima ar trebui sa se axeze pe descentralizare, pe consolidarea autonomiei locale a sectoarelor si pe imbunatatirea performantei administrative a PMB.

I. Introducere

Proiectele de lege aflate in dezbaterea Senatului Romaniei, care propun centralizarea emiterii tuturor actelor de urbanism la nivelul Primariei Generale a Municipiului Bucuresti (PMB), genereaza ingrijorari profunde in randul specialistilor, al mediului de afaceri si al cetatenilor Capitalei. Analiza atenta a acestor proiecte de lege, coroborata cu realitatea din teren si cu argumentele juridice solide, demonstreaza ca aceaste initiative sunt nu doar inoportune, ci si potential catastrofale pentru dezvoltarea urbanistica si economica a Bucurestiului.

II. Context legislativ: O modificare ilegitima si inutila

Modificarea Legii nr. 50/1991, propusa prin aceste proiecte de lege, este redundanta si ilegitima, avand in vedere iminenta intrare in vigoare a noului Cod al Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor (CATUC). Noul Cod va abroga Legea 50/1991, integrand prevederile acesteia intr-un cadru normativ unitar si actualizat. Asadar, modificarea unei legi care este oricum pe cale de disparitie reprezinta un demers superfluu, o risipa de resurse legislative si o sursa de confuzie si incertitudine.

Este important de subliniat ca, asa cum au subliniat si juristii care au examinat aceste proiecte de lege, avem de-a face cu o initiativa care incalca flagrant principiul subsidiaritatii, consacrat in Carta Europeana a Autonomiei Locale. Acest principiu stipuleaza ca responsabilitatile publice trebuie exercitate de autoritatile cele mai apropiate de cetateni. Or, Primarii de Sector, alesi direct de cetateni, sunt mai familiarizati cu specificul fiecarui sector si mai responsabili fata de comunitatile locale, comparativ cu Primarul General.

III. Blocaje administrative: Agravarea unei situatii deja critice

Primaria Generala a Municipiului Bucuresti (PMB) se confrunta cu un blocaj administrativ major in emiterea actelor de urbanism. Numeroase articole de presa reliefeaza intarzieri excesive in emiterea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire si a altor acte necesare pentru demararea proiectelor de constructii.

Centralizarea autorizarii constructiilor la nivelul PMB, in acest context, ar echivala cu agravarea unei situatii deja critice. Concentrarea deciziilor in mainile unei singure persoane, indiferent de nivelul de pregatire sau buna-credinta a acesteia, fara o crestere semnificativa si concomitenta a resurselor administrative, ar duce la o birocratie si mai sufocanta si la intarzieri inacceptabile, paralizand practic, ce a mai ramas din dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului.

IV. Lipsa de transparenta: Opacitate si nerespectarea legii

Un alt aspect grav este lipsa de transparenta decizionala la nivelul PMB. Site-ul institutiei nu publica autorizatiile de construire emise, incalcand legislatia in vigoare. De asemenea, exista numeroase exemple in care PMB ignora hotararile instantelor de judecata, pe care statul de drept le instituie cu forta de aplicare.

Centralizarea autorizarii constructiilor, intr-un climat de opacitate si de nerespectarea legii, ar amplifica riscurile de coruptie si de decizii arbitrare. Fara mecanisme clare de control si de responsabilizare, centralizarea ar transforma PMB intr-un “black box” al deciziilor urbanistice, afectand grav increderea cetatenilor si a investitorilor.

Este esential ca Primaria Bucuresti sa adopte o politica de transparenta reala, sa implementeze un sistem informatic modern si sa respecte deciziile justitiei pentru a recastiga increderea bucurestenilor.

V. Comisia Tehnica de Circulatii: Un blocaj strategic

Functionarea Comisiei Tehnice de Circulatii, aflata in subordinea directa a Primarului General, este blocata. Aceasta comisie are un rol esential in procesul de autorizare a constructiilor, avizul sau fiind obligatoriu pentru obtinerea autorizatiei. Blocarea activitatii comisiei, semnalata de numeroase publicatii, demonstreaza vulnerabilitatea sistemului actual si riscurile centralizarii.

Centralizarea autorizarii constructiilor, in conditiile in care o componenta esentiala a procesului (Comisia de Circulatie) este blocata, este un demers absurd. Aceasta masura nu ar face decat sa consolideze puterea discretionara a Primariei Generale si sa accentueze riscul blocajelor arbitrare.

VI. Impact economic negativ: O bomba cu ceas pentru PIB-ul Romaniei

Blocajul urbanistic generat de actuala administratie a PMB are un impact economic negativ major. Conform datelor furnizate de AREI, pierderile la bugetul local si national se ridica la miliarde de lei anual. Centralizarea autorizarii, care ar amplifica blocajul, ar duce la o scadere drastica a investitiilor, la pierderi de locuri de munca si la o diminuare semnificativa a PIB-ului.

• Potrivit AREI: “Contributia sectorului constructiilor si a tranzactiilor imobiliare la PIB-ul Bucurestiului a scazut cu 2 puncte procentuale fata de anul 2020. Pierderile la buget sunt estimate la 18 miliarde de lei pentru perioada 2023-2026.”

• Investitorii afectati de blocajele din urbanism isi reorienteaza investitiile catre alte orase sau chiar catre alte tari. Bucurestiul pierde, astfel, oportunitati si locuri de munca, din cauza birocratiei excesive si a lipsei de predictibilitate.

Extrapoland de la datele actuale, putem estima ca transferul integral al competentei de autorizare catre PMB ar putea duce la o scadere a numarului de autorizatii de construire cu 90%. Aceasta scadere ar avea un impact devastator asupra economiei, afectand sute de mii de locuri de munca, veniturile bugetare si increderea investitorilor.

VII. Argumentele initiatorilor vs. realitate: Un dezacord flagrant

Initiatorii proiectelor de lege invoca o serie de argumente in favoarea centralizarii, precum “viziunea unitara”, “eficienta”, “transparenta”, “accelerarea proiectelor de infrastructura”, “planificarea strategica imbunatatita” si “reducerea coruptiei”. Aceste argumente sunt contrazise flagrant de realitatea din teren, demonstrand caracterul pur declarativ si lipsit de fundament al initiativei legislative.

Realitatea din teren demonstreaza:

• Lipsa unei viziuni unitare: PMB nu are un Plan Urbanistic General actualizat, iar deciziile sale in domeniul urbanismului sunt inconsistente si arbitrare.

• Ineficienta administrativa: PMB este recunoscuta pentru birocratia excesiva si pentru termenele de asteptare inacceptabile in emiterea actelor de urbanism.

• Lipsa de transparenta: PMB nu publica autorizatiile de construire si ignora hotararile instantelor de judecata.

• Blocarea proiectelor de infrastructura: PMB a blocat numeroase proiecte de infrastructura, inclusiv cele initiate de primariile de sector.

• Planificare urbana deficitara: Lipsa unui PUG actualizat demonstreaza incapacitatea PMB de a planifica strategic dezvoltarea Capitalei.

• Risc sporit de coruptie: Centralizarea puterii decizionale fara mecanisme solide de control creste riscul coruptiei.

VIII. Perspectiva juridica: O incalcare grava a principiilor fundamentale

Proiectele de lege incalca principii fundamentale ale dreptului administrativ, precum:

• Principiul subsidiaritatii: Competenta de autorizare a constructiilor trebuie sa apartina autoritatilor cele mai apropiate de cetateni, respectiv primariilor de sector.

• Principiul autonomiei locale: Primaria Generala nu are competenta de a se substitui primariilor de sector in exercitarea atributiilor lor.

• Principiul legalitatii: Proiectul de lege nu are un temei legal solid si contravine prevederilor Codului Administrativ.

IX. Solutii alternative: Catre un urbanism modern si eficient

Deblocarea urbanismului bucurestean necesita o abordare complexa si responsabila, bazata pe:

• Implementarea Codului Urbanismului: Noul Cod va oferi un cadru normativ modernizat si unitar, eliminand multe dintre problemele actuale.

• Eficientizarea administrativa: Digitalizarea, simplificarea procedurilor si cresterea capacitatii administrative sunt esentiale pentru o functionare optima a sistemului de autorizare.

• Cresterea transparentei: Publicarea online a tuturor actelor de urbanism, consultarea publica reala si accesul liber la informatii sunt esentiale pentru o administratie transparenta si responsabila.

• Dialog interinstitutional: PMB si primariile de sector trebuie sa colaboreze eficient, sa isi armonizeze viziunile si sa gaseasca solutii comune pentru problemele urbanismului bucurestean.

X. Exemple de bune practici - Descentralizarea autorizarii constructiilor in capitalele europene

Abordarea altor capitale europene:

• Paris: Cele 20 de arondismente au propriile primarii care emit autorizatii, adaptate la specificul local.

• Berlin: Cele 12 districte (Bezirke) au competente extinse in urbanism, inclusiv autorizarea constructiilor, gestionata de birourile de urbanism locale.

• Barcelona: Districtele emit autorizatii, iar Primaria municipala coordoneaza doar planificarea urbana generala.

Centralizarea din Bucuresti ar putea duce la birocratie rigida, lipsa de adaptabilitate la nevoile locale si risc de influente politice. O solutie mai buna ar fi consolidarea autonomiei locale prin imbunatatirea capacitatii administrative a sectoarelor, promovarea colaborarii interinstitutionale si implementarea principiului aprobarii tacite.

Descentralizarea autorizarii constructiilor in capitalele Europene

Argument: Centralizarea autorizarii constructiilor la nivelul Primariei Generale a Municipiului Bucuresti este o abordare care contravine principiilor europene ale autonomiei locale si risca sa genereze ineficienta administrativa. Experienta altor capitale europene demonstreaza ca un sistem descentralizat, care acorda mai multa putere decizionala sectoarelor, este un model superior.

Exemple de bune practici:

1. Paris, Franta:

• Parisul este impartit in 20 de arondismente, fiecare avand o primarie proprie care se ocupa de eliberarea autorizatiilor de construire.

• Acest sistem permite o mai buna adaptare a deciziilor la specificul fiecarui arondisment, tinand cont de particularitatile urbanistice si de nevoile locale.

• Primaria Municipiului Paris are rolul de a coordona si armoniza politicile urbanistice la nivel general, dar nu preia competentele decizionale ale arondismentelor.

2. Berlin, Germania:

• Berlinul este organizat in 12 districte (Bezirke), fiecare avand competente extinse in domeniul urbanismului, inclusiv autorizarea constructiilor.

• Fiecare district are propriul birou de urbanism care analizeaza si aproba cererile de autorizatie, asigurand o mai mare eficienta si proximitate fata de cetateni.

• Senatul Berlinului, echivalentul Primariei Generale, are un rol de coordonare, dar nu intervine direct in procesul de autorizare la nivel de district.

3. Barcelona, Spania:

• Barcelona este structurata in districte, fiecare avand autoritatea de a emite autorizatii pentru constructii.

• Acest sistem descentralizat asigura o mai buna cunoastere a contextului local si permite luarea unor decizii mai adaptate la nevoile specifice ale fiecarui district.

• Primaria municipalitatii coordoneaza planificarea urbana la nivel metropolitan, dar deciziile specifice sunt luate la nivel de district.

Experienta acestor capitale europene demonstreaza ca descentralizarea autorizarii constructiilor poate contribui la o dezvoltare urbana mai armonioasa, mai echilibrata si mai sustenabila.

Prin urmare, in loc de a centraliza autorizatiile la nivelul Primariei Generale, ar fi mai eficient si mai democratic sa se consolideze autonomia locala a sectoarelor din Bucuresti, acordandu-le resursele si competentele necesare pentru a gestiona eficient procesul de autorizare a constructiilor.

XI. Concluzie

In formele sale actuale, proiectele de lege privind centralizarea autorizarii constructiilor in Bucuresti este o initiativa daunatoare, care va amplifica blocajele existente, va creste riscul coruptiei si va afecta grav dezvoltarea economica a Capitalei. Parlamentul Romaniei trebuie sa respinga acest proiecte de lege si sa se concentreze pe solutii viabile pentru un urbanism modern si eficient.