In contextul in care, pentru anul 2050, UE si-a propus sa aiba un sistem energetic sigur, competitiv si decarbonizat, se urmareste reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu peste 80% in urmatorii 35 de ani. Institutiile europene recunosc, insa, faptul ca atingerea acestui obiectiv va exercita o presiune deosebita asupra sistemelor energetice din toate statele membre.

In acest context, tara noastra va trebui sa contribuie la finalizarea interconectarilor de gaze naturale dintre Romania, Bulgaria si Republica Moldova, precum si sa implementeze fluxurile fizice reversibile, inclusiv sa parcurga toate etapele intermediare necesare pentru indeplinirea recomandarii de imbunatatire a integrarii transfrontaliere a retelelor de energie.

 

Potrivit documentului citat, interconectarea Romania - Ungaria (pe directia Arad - Szeged) a fost pusa in functiune in luna iulie 2010 (sensul de curgere este din Ungaria in Romania). Incepand din noiembrie 2014, se asigura curgerea bidirectionala permanenta la presiune de 20 de bari si o capacitate ferma de transport de 10.000 mc/ ora si o capacitate intreruptibila de transport de 40.000 mc/ ora. Avand in vedere ratiuni de fezabilitate economica, termenul asumat initial (2016) de catre Transgaz pentru asigurarea unor capacitati de transport bidirectional a fost eliminat, fiind avansata o noua propunere, conform careia Transgaz vizeaza asigurarea fluxurilor bidirectionale maxime in cursul anului 2019. Conditiile tehnice care sa permita un flux de gaze bidirectional pe interconectarea Romania-Ungaria se vor realiza prin proiectul "Conducta de gaze din Bulgaria in Austria, via Romania si Ungaria", respectiv prin proiectul Transgaz denumit "Dezvoltarea pe teritoriul Romaniei a Sistemului de Transport Gaze Naturale pe Culoarul Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria" (BRUA). Pentru dezvoltarea proiectului respectiv, UE a alocat, in luna ianuarie 2016, suma de 179,3 milioane de euro, reprezentand 40% din valoarea eligibila estimata a proiectului. Conducta va facilita accesul la noi surse de gaze naturale: Bazinul Caspic, gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia prin Bulgaria si potentiale gaze naturale din sectorul romanesc al Marii Negre, se mai precizeaza in raport.

 

Potrivit Ministerului Energiei, conducta de interconectare este proiectata a avea flux invers. Proiectul este cofinantat de UE, prin Programul Energetic European pentru Redresare, in conformitate cu Decizia de Finantare nr. C(2010)5962/06.09.2010. Pana in prezent, s-au construit cele doua statii de masurare a gazelor (la Giurgiu, in Romania si la Ruse, in Bulgaria), precum si sectiunile terestre de conductǎ din Romania si Bulgaria. Proiectul presupune si constructia conductei de subtraversare a fluviului Dunarea prin doua fire, realizand un sistem integrat care va permite un flux bidirectional al gazelor naturale. In prezent, sunt in derulare procedurile de achizitie pentru realizarea subtraversarii fluviului Dunarea. Termenul pentru finalizarea proiectului, conform deciziei de finantare a Comisiei Europene, este stabilit la finele anului 2016. "Avand in vedere ratiuni de fezabilitate economica, termenul asumat initial (2016) de catre Transgaz pentru asigurarea unor capacitati de transport bidirectional a fost eliminat, fiind avansata o noua propunere, conform careia Transgaz vizeaza asigurarea fluxurilor bidirectionale maxime in cursul anului 2019", se mai arata in raportul citat.

 

Conducta de interconectare Iasi-Ungheni a fost inaugurata la finele lunii august 2014. Pentru a se putea asigura parametrii prevazuti in fisa tehnica a interconectarii Sistemelor Nationale de Transport al Gazelor Naturale din Romania si Republica Moldova, pe directia Iasi - Ungheni, este necesara realizarea unor dezvoltari suplimentare atat in sistemul romanesc de transport al gazelor naturale, cat si in cel al Republicii Moldova.

Ministerul Energiei precizeaza ca elaborarea noii Strategii Energetice a Romaniei continua cu etapa de analiza calitativa, ce se va desfasura prin organizarea unor sesiuni de lucru specializate, in intervalul 9 martie - 15 aprilie 2016.

Pentru a consulta intregul raport al Ministerului Energiei, click aici!