Interviu cu Gabriel Budescu, directorul general al CNIR SA.

- Cele sapte proiecte de autostrazi si drumuri expres preluate de la CNAIR, la care se adauga proiectul propriu CNIR ce prevede constructia autostrazii/ drumului expres Bucuresti - Giurgiu, au o lungime totala de 774 km, din care pentru 437 km urmeaza etapa de executie, iar 336 km sunt in proiectare. 

Un prim proiect preluat vizeaza constructia Sectiunii Miercurea Nirajului -Leghin (157 km) de pe Autostrada Targu Mures - Targu Neamt (A8). Pentru aceasta sectiune de munte, cele sase loturi sunt in diferite etape de pregatire a licitatiilor, pentru unele dintre ele fiind lansate procedurile de achizitie a lucrarilor de proiectare si executie. Valoarea acestui sector, cel mai dificil de pe A8 deoarece strabate muntii, este de 38 miliarde lei, finantarea fiind asigurata din Programul Transport 2021-2027. De asemenea, am preluat si constructia Autostrazii Targu Neamt - Iasi - Ungheni, care are o lungime de 93 km, iar finalizarea Studiului de fezabilitate cu Acord de mediu se estimeaza pentru luna august. Valoarea estimata a executiei 23,8 miliarde lei. 

Autostrada Bacau - Brasov (164 km) este primul proiect de investitii pe care il preluam de la CNAIR. Contractul pentru completarea studiului de fezabilitate a fost atribuit recent, iar dupa predarea documentatiei va fi lansata licitatia pentru proiectare si executie. 

Preluam, de asemenea, constructia Autostrazii Ploiesti - Brasov (112 km), proiect evaluat la 28 miliarde lei. Obiectivul este in etapa realizarii Studiului de fezabilitate si a Proiectului tehnic, cu termen pentru finalizarea Studiului de fezabilitate stabilit in ianuarie 2025. Una dintre variantele luate in calcul pentru finantarea obiectivului, estimat la peste 5 miliarde euro, este parteneriatul public privat (PPP). 

Ne vom ocupa si de constructia drumurilor expres Bacau - Piatra Neamt, Focsani - Braila si Filiasi - Targu Jiu. DX Bacau - Piatra Neamt are o lungime de 51 km, un cost estimat de 7,7 miliarde lei, iar licitatia pentru executie poate fi lansata dupa ce Executivul aproba indicatorii tehnico-economici. DX Focsani - Braila asigura legatura intre Autostrada Moldovei (A7), Podul peste Dunare de la Braila, Delta Dunarii si Dobrogea. Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici si estimam lansarea licitatiei (proiectare si executie) in luna august 2024. Lungimea drumului de mare viteza este de 73 km, iar costul estimat la 6,7 miliarde lei. Finantarea este asigurata din Programul Transport 2021-2027. DX Filiasi - Targu Jiu face parte din proiectul drumului de mare viteza Craiova - Targu Jiu, cu profil de autostrada intre Craiova si Filiasi, respectiv profil de drum expres intre Filiasi si Targu Jiu (63 km). Indicatorii tehnico-economici sunt aprobati. Costul estimat este de 7,2 miliarde lei.

In plus, fata de cele sapte obiective mentionate, CNIR va implementa si proiectul autostrazii/ drumului expres Bucuresti - Giurgiu (cu o lungime estimata de 60 km). Este un proiect nou si ne dorim lansarea licitatiei pentru realizarea studiului de fezabilitate pana la sfarsitul anului 2024. Documentatia va stabili profilul drumului (autostrada sau drum expres), costul estimat si variantele de traseu. Este un proiect strategic, pe coridorul european TEN-T Core, proiect care urmeaza sa fie corelat cu obiectivul noului pod peste Dunare de la Giurgiu - Ruse, investitie pe care o va derula Ministerul Transporturilor si Infrastructurii din Romania.

In premiera, CNIR va solicita proiectantului, prin caietul de sarcini, solutia inovativa de modelare 3D Building Information Modeling (BIM), un proces inteligent bazat pe model 3D, care ofera instrumente si informatii pentru planificarea, proiectarea, executia si gestionarea constructiilor si a infrastructurii. BIM permite crearea si gestionarea datelor despre un proiect de constructie pe parcursul intregului sau ciclu de viata, de la concept si proiectare pana la constructie si intretinere.

- Pentru infrastructura rutiera, Romania va beneficia de fonduri europene prin Programul Transport (2021-2027), PNRR si Connecting Europe Facility (CEF), iar alaturi de finantarea de la bugetul de stat se poate ajunge la o supracontractare de 300%. Cu toate acestea, valoarea totala estimata a investitiilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este mai mare decat disponibilitatea resurselor financiare. In acest sens, Ministerul Transporturilor va trebui sa identifice si alte solutii de finantare, una dintre acestea putand fi varianta Parteneriatului Public Privat (PPP). Mai mult, in actualul exercitiu financiar al Comisiei Europene, prin PT 2021-2027, finantarea nerambursabila este de 40% din valoarea proiectului, iar restul va trebui asigurat de la bugetul de stat. Pentru a veni in intampinarea acestor nevoi financiare, in cadrul Studiului de fezabilitate pentru proiectul drumului de mare viteza Bucuresti - Giurgiu vom solicita elaborarea unui studiu de caz privind o potentiala finantare a obiectivului prin Parteneriat Public Privat (PPP) pentru a prezenta factorului decizional, Ministerul Transporturilor, toate variantele de finantare posibile.

 

- In ultimii ani se constata o crestere accelerata a investitiilor pentru infrastructura mare de transport rutier, dar in continuare, cu unele probleme, inca nerezolvate precum: capacitatea administrativa redusa, procedurile de licitatie de durata, contestatiile, capacitatea de pe piata constructiilor (materiale, manopera si utilaje), numarul redus al constructorilor de infrastructura mare din intern, impredictibilitate fiscala, lipsa serviciilor conexe de pe piata de proiectare si supervizare.

- Printre cauzele care duc la intarzierea proiectelor regasim lipsa cooperarii intre autoritatile locale si centrale, emiterea unor Autorizatii de Construire pe acelasi amplasament, lipsa planurilor privind pozitionarea utilitatilor, proceduri greoaie pentru exproprieri, emiterea Avizelor de Mediu, constrangerile de mediu.

In acest context, ne dorim sa atragem specialisti atat din mediul privat, cat si din sectorul public, sa punem accent pe tehnologiile digitale si solutiile inovatoare care sa contribuie in mod decisiv la dezvoltarea proiectelor si la definirea unor noi standarde, precum BIM. Totodata, un nou concept in strategia de CNIR se refera la cooptarea implicarea si supervizorului (consultantul) in etapa de evaluare a proiectelor.

Vreau sa avem, inca de la inceput, consultantul alaturi de noi pe aceste contracte de proiectare si executie sau doar executie. Consultantul, inginerul sa vina, sa fie contractat inainte si sa-l avem cooptat in licitatii cand atribuim o lucrare. Sa analizam impreuna ofertele si sa alegem cea mai buna oferta. Totodata, imi doresc ca unitatile CNIR, birourile de implementare, sa duca proiectul de la cap la coada, sa nu mai existe o directie de implementare separata pentru executie. Un birou sa ia proiectul de la etapa de concept, sa faca partea de studiu de fezabilitate, sa deruleze proiectarea si executia si apoi o ia de la capat cu un alt obiectiv. In acest fel asiguram si memoria institutionala, apar mult mai putine modificari, iar oamenii vad cu ce probleme se confrunta, ce a mers bine si ce a mers rau si pot imbunatati. Supervizorii vor fi personalul de echilibru in derularea contractului, sa atraga atentia constructorului cand iese din limitele proiectului, dar si beneficiarului atunci cand vine cu cerinte exagerate. Au fost situatii cand riscurile au fost aruncate in sarcina constructorului. Trebuie sa ne asumam si noi si sa ajungem la un numitor comun.

- Avem ca obiectiv crearea unei echipe de oameni pregatiti si mai ales cu initiativa la nivelul CNIR,fara aceasta conditie nu poate fi atins niciun deziderat ulterior. Ne propunem sa incepem aceste prime opt proiecte de infrastructura rutiera pe baza unor principii solide si echitabile in relatia CNIR - antreprenor/ prestator. Compania noastra intelege si promoveaza conceptul lucrului bine facut de la inceput chiar daca dureaza mai mult si consider ca, un manager de succes trebuie sa stie mai mult sa anticipeze problemele decat sa le rezolve pe masura ce apar.