- Reforma are ca scop fundamental imbunatatirea gestionarii integrative a resurselor de apa, pentru a preveni efectele negative ale inundatiilor si secetei si, in egala masura, ale poluarii apelor de suprafata si subterane. In acelasi context, reforma promoveaza un management eficient al costurilor atat din punctul de vedere al structurii acestora, cat si al alocarii adecvate ale acestora la nivelul diferitilor utilizatori, care sa asigure autofinantarea necesara pentru intretinerea si modernizarea infrastructurii sistemului national de gospodarire a resurselor de apa, a sistemului national de veghe hidrologica si hidrogeologica, a Sistemului national de supraveghere a calitatii resurselor de apa - supraveghere a calitatii resurselor de apa de suprafata si subterane, de prevenire si avertizare in caz de poluari accidentale, precum si de supraveghere cantitativa a resurselor de apa. Analizele efectuate subliniaza deficientele modelului economic actual, aratand o dependenta excesiva de veniturile generate de ANAR, care sunt direct afectate de variabilitatea regimului hidrologic, in timp ce costurile fixe ale institutiei raman constante.

Pentru a raspunde acestor provocari, reforma propune introducerea unor noi mecanisme de finantare, bazate pe necesarul de intretinere si operare a activelor aflate in administrarea institutiei din punct de vedere al managementului riscurilor asociate, dar si al nevoii de dezvoltare si modernizare a acestora.

 

 

Aceste masuri sunt analizate in mai multe scenarii si sunt concepute pentru sustinerea costurilor necesare intretinerii si dezvoltarii sustenabile a infrastructurii aferente managementului cantitativ si calitativ al resurselor de apa si pentru a asigura o finantare mai stabila si predictibila, permitand institutiei sa isi indeplineasca responsabilitatile in conformitate cu directivele europene si sa asigure intretinerea adecvata a infrastructurii de apa.

Adoptarea acestui nou model economic este esentiala nu doar pentru indeplinirea angajamentelor asumate in cadrul PNRR, dar si pentru asigurarea unei gestiuni eficiente a resurselor de apa pe termen lung. Prin imbunatatirea sistemului de finantare, ANAR va putea sa abordeze mai eficient problemele legate de pregatirea impotriva inundatiilor si sa maximizeze capacitatea de gestionare a riscurilor hidrice si a celor asociate efectelor poluarii resurselor de apa aflate in administrare.

In concluzie, reforma sistemului de finantare a infrastructurii de apa in Romania este o necesitate urgenta, avand in vedere riscurile crescute la care sunt expuse resursele de apa, infrastructura critica si infrastructura aferenta managementului cantitativ si calitativ al resurselor de apa.

Prin aceasta initiativa, Romania isi propune sa asigure o gestionare sustenabila si eficienta a acestui domeniu vital, adaptandu-se la schimbarile climatice si protejand resursele de apa pentru cetateni si pentru mediu.

 

- Oamenii, activitatile economice si natura au nevoie de acces la apa de buna calitate si in cantitate suficienta. Pentru a produce energie si alimente si pentru a fabrica bunurile de care avem nevoie zi de zi sunt necesare cantitati imense de apa. De asemenea, pentru a gestiona resursele de apa in mod corespunzator, calitatea trebuie sa fie monitorizata indeaproape. In acest context, politica Uniunii Europene prevede ca Statele membre sa monitorizeze si sa evalueze starea apelor lor si sa intocmeasca planuri care indica modul in care intentioneaza sa se ocupe de gestionarea resursei de apa.

In acest context, misiunea autoritatilor de gospodarire a apelor este de a proteja mediul si resursele naturale, cu scopul de a garanta generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat si sanatos, care sa asigure protejarea naturii, cresterea calitatii vietii, in corelare cu o dezvoltare economica verde, competitiva si eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor.

In Romania a fost elaborate Planul National de Management actualizat aferent portiunii din bazinul hidrografic international al fluviului Dunarea care este cuprinsa in teritoriul Romaniei si Planurile de management actualizate ale bazinelor/ spatiilor hidrografice, aprobate prin HG nr. 392/2023, in cadrul carora au fost incluse si aspecte privind accesul la sursele de apa si protectia mediului, redate in continuare. 

 

 

Nivelul de acces al populatiei la alimentarea cu apa in scop potabil a crescut dupa perioada aderarii la UE, de la 53,7% (11.336.676 locuitori) in anul 2007 la 75% (14.277.262 locuitori) in 2022. Desi gradul de conectare a populatiei la sistemele de alimentare cu apa a crescut permanent, nivelul de alimentare se mentine semnificativ sub media europeana, situatie care impune continuarea investitiilor in acest domeniu. Pe de alta parte, gospodarii de apa trebuie sa asigure o apa la sursa de calitate adecvata pentru ca operatorii de servicii de alimentare cu apa sa asigure tratarea apei de suprafata si subterana la cerinte de calitate europene. In acest sens se aplica masuri de monitorizare a calitatii resursei de apa, control si inspectie a utilizatorilor de apa care evacueaza ape uzate in resursele de apa, astfel incat acestia, prin aplicarea masurilor de reducere a poluarii la sursa prevazute in programele de masuri ale Planurilor de management actualizate ale bazinelor/ spatiilor hidrografice (de la aglomerari umane, agricultura, industrie etc.) sa contribuie la mentinerea si atingerea starii bune a apelor. 

In ceea ce priveste asigurarea cantitatii de apa pentru toti utilizatorii, o provocare importanta este gestionarea resurselor in contextul schimbarilor climatice. Potrivit raportului Bancii Mondiale [Raport Diagnostic privind Apele din Romania, 2018), "dintre tarile din bazinul Dunarii, se preconizeaza ca Romania va fi cea mai afectata de schimbarile climatice in ansamblu". Este asteptata, asadar, o crestere a frecventei si magnitudinii secetelor in mai multe zone ale tarii, in special in cea sud-estica, care are cea mai mare concentratie de terenuri arabile si infrastructura de irigatii din tara. Un climat semiarid se va instala, treptat, aici, in urmatoarele doua-trei decenii.

 

 

Pe baza scenariilor climatice previzibile pentru perioadele 2011-2040 si 2021-2050 si efectele cuantificabile asupra temperaturii medii multianuale si precipitatiilor medii multianuale in Romania, bazinele hidrografice identificate ca fiind supuse, in mod frecvent, fenomenului de seceta hidrologica, atat in prezent cat si in viitor luand in considerare efectele schimbarilor climatice, sunt cele care se afla pe teritoriul Administratiilor Bazinale de Apa (ABA) Jiu, Olt, Arges-Vedea, Ialomita-Buzau, Siret, Prut-Barlad si Dobrogea-Litoral.

Frecventa tot mai mare a fenomenelor extreme (seceta, inundatii) si consecintelor acestora au necesitat si necesita, in continuare, masuri de reducere si atenuare, astfel incat sa se poata furniza apa in flux continuu pentru toate folosintele. In acest context, de importanta ridicata sunt administrarea si exploatarea in conditii optime a Infrastructurii Sistemului National de Gospodarirea Apelor, imbunatatirea capacitatii de raspuns si interventie la inundatii, aplicarea unor restrictii de utilizare a apei pe timp de seceta in baza Planurilor de restrictii si folosire a apei in perioade deficitare, elaborate conform Ordinului nr. 9/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea planurilor de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare. Planul de restrictii are ca scop stabilirea restrictiilor temporare in folosirea apelor in situatiile cand din cauze obiective (seceta/ calamitati naturale) debitele de apa contractate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor.

- ANAR a stabilit o prioritizare a achizitiei de echipamente hidrometrice si a altor tipuri de echipamente care fac parte din infrastructura Sistemului national de veghe hidrologica, astfel incat utilizarea acestora sa raspunda, din punct de vedere al calitatii, masuratorilor efectuate pentru avertizarea si prognozarea inundatiilor. 

De asemenea, la nivelul ANAR au fost dezvoltate aplicatii de gestionare a datelor hidrologice si hidrogeologice - sistem de alerta si gestionare a situatiilor de urgenta, atat in stare de calm hidrologic, cat si in stare de alerta hidrologica (depasiri de cote/ viituri), dar si aplicatii ce integreaza intreg sistemul de management cantitativ al resurselor de apa, a actelor de reglementare, a documentelor ce implica actiunile de inspectie a apelor, emise la nivel de SGA/ABA/ANAR.

 

- Activitatea de inspectie din cadrul ANAR la nivelul ABA si SGA are drept scop urmatoarele:

• verificarea conformarii masurilor dispuse in avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor pentru respectarea proceselor, activitatilor si instalatiilor, cu prevederile legale specifice domeniului apelor;

• constatarea abaterilor de la actele de reglementare si de la legislatia in domeniu;

• stabilirea/ impunerea de masuri si termene de conformare pentru intrarea in legalitate;

• aplicarea de sanctiuni contraventionale, in conformitate cu cerintele legale in vigoare;

• sesizarea organelor de cercetare penala, dupa caz.

Activitatea de inspectie se executa in functie de fondul de timp alocat diverselor folosinte de apa consumatoare/ neconsumatoare de apa, cu frecventa si fond de timp diferite de la o folosinta la alta, in functie de impactul produs asupra corpurilor de apa. Aceasta este prioritara in cazul poluarilor accidentale, calamitatilor, avariilor in exploatarea unor constructii si lucrari hidrotehnice, precum si in cazul celor care pot crea o poluare semnificativa asupra corpurilor de apa si, respectiv, asupra mediului, avand un impact deosebit. Activitatea de inspectie se desfasoara in baza planului anual de controale stabilit si aprobat in conformitate cu "Normele tehnice privind organizarea si desfasurarea activitatii de inspectie si control in domeniul gospodaririi apelor".

In anul 2023, pe tipuri de folosinta s-au realizat un numar de 9.560 de controale planificate si neplanificate, in urma carora au fost aplicate 1.243 de sanctiuni, din care 745 de avertismente si 498 de amenzi, cu o valoare totala de peste 16,6 milioane de lei. Cele mai multe nereguli au existat in cazul exploatarii necorespunzatoare a balastierelor, functionarea neadecvata a statiilor de epurare, precum si in modul de exploatare (necorespunzator) al barajelor de tip C+D. 

In anul 2023 au fost sesizate organele de cercetare penala in 50 de cazuri.

 

 

- Potrivit Planului de dezvoltare strategica a ANAR, enumeram cateva din obiectivele stabilite pe termen scurt si mediu respectiv:

• crearea unei transparente a activitatii ANAR si eficientizarea serviciilor oferite beneficiarilor, prin digitalizare pentru asigurarea functionarii optime a sistemului aplicatie emitere/ modificare, retragere si transfer avize si autorizatii de gospodarire a apelor;

• dezvoltarea continua competentelor profesionale ale angajatilor din domeniul gospodaririi apelor, inclusiv in utilizarea echipamentelor si programelor informatice specifice;

• elaborarea/ actualizarea Planului National de Management si a celor 11 Planuri de Management ale bazinelor/ spatiilor hidrografice, precum si monitorizarea implementarii acestora (ex. monitorizarea si evaluarea starii corpurilor de apa in conformitate cu prevederile Legii Apelor si a Directivei Cadru Apa, monitorizarea realizarii infrastructurii de colectare si epurare a apelor uzate urbane in aglomerarile umane pentru evaluarea conformitatii cu cerintele europene);

• informatizarea datelor aferente Fondului National de date de gospodarire a apelor, prin realizarea unei baze de date unice la nivel national privind resursele de apa; asigurarea dotarii tehnice pentru organizarea unitara a datelor si informatiilor aferente Fondului National de date de gospodarire a apelor, precum asigurarea/ alimentarea cu date si informatii hidrologice si hidrogeologice;

 

 

• dezvoltarea cadrului legislativ si stiintific din domeniul gospodaririi calitative si cantitative a apelor, respectiv asigurarea unui cadrul legislativ incident, actualizat, armonizat si functional; dezvoltarea, optimizarea si modernizarea sistemelor/ platformelor informatice dedicate si integrate; elaborarea de studii suport pentru evaluarea in mod sistematic a starii cantitative si calitative a resurselor de apa; dezvoltarea si testarea de noi metodologii, modele, programe de calcul, aplicatii, structuri de baze de date etc. in domeniul hidrologiei, hidrogeologiei si gospodaririi apelor; suport in elaborarea planurilor si strategiilor in domeniu. 

Pentru atragerea personalului de diferite specialitati necesar functionarii in bune conditii a activitatii, se au in vedere urmatoarele:

• realizarea de parteneriate cu institutii de invatamant superior pentru compatibilizarea curriculei academice cu cerintele specifice posturilor din domeniu;

• organizarea, in parteneriat cu universitatile, de internshipuri, stagii de practica de specialitate, vizite de studiu, workshopuri de dezvoltare a carierei;

• organizarea, in parteneriat cu universitatile, de sesiuni de comunicari stiintifice studentesti pe teme specifice gospodaririi apelor;

• derularea unei campanii de prezentare a activitatii institutiei in liceele sau universitatile de top.