Prin intermediul Directoratului General pentru Energie (DG ENER), Comisia Europeana (CE) a anuntat la finele lunii august 2019 ca a finalizat o ampla cercetare, in doua parti, cu anexe, despre competitivitatea sectorului energiei regenerabile, Studiul a fost realizat de COWI si CEPS, DG ENER al Comisiei Europene si analizeaza competitivitatea tehnologiilor ce se bazeaza pe energia regenerabila in industria sistemelor HVAC. Cercetarea s-a concentrat pe patru segmente, care constituie 93% din industria europeana de sisteme HVAC alimentate pe baza de energie regenerabila: biogaz, biomasa, pompe de caldura si tehnologii solar-termice. Sunt, de asemenea, prezentate situatiile actuale, la zi, in cadrul fiecarui segment tehnologic, inclusiv impactul acestora asupra economiei UE in ceea ce priveste crearea de locuri de munca si cifra de afaceri din domeniu, pe baza celor mai recente date disponibile. Competitivitatea este evaluata prin aplicarea modelului Porter Five Forces Competitive, ce se bazeaza pe analiza datelor si pe interviuri structurate. Au fost efectuate patru studii de caz, pentru a examina impactul conditiilor locale in diferitele state membre ale Uniunii Europene (UE). Nu in ultimul rand, raportul include o imagine de ansamblu asupra planurilor pentru anul 2030 ale statelor membre ale UE, inclusiv obiectivele cu privire la solutiile de incalzire si conditionare a aerului din incinte, precum si la politicile de sprijin, bazate pe proiectele de planuri nationale pentru energie si clima.

Potrivit concluziilor din prima parte a cercetarii, biomasa solida pare a fi cea mai competitiva sursa de energie regenerabila pentru productia de agent termic necesar incalzirii. Caldura obtinuta pe baza de biomasa este mult mai competitiva fata de cea bazata pe alti combustibili, astfel incat, deocamdata, nu este nevoie de sprijin financiar pentru a stimula aceasta resursa. Principalele procedee concurente pentru sistemele de incalzire pe baza de biomasa sunt pompele de caldura geotermale si ambientale, sistemele de incalzire pe baza de gaz si cele bazate pe energie electrica. Treptat, competitia se accentueaza pe segmentul biomasei, in comparatie cu alte metode alternative de energie regenerabila ce se utilizeaza pe segmentul HVAC. Prin urmare, un numar mare de concurenti ar putea furniza produse si servicii similare, iar companiile ce se axeaza pe promovarea solutiilor bazate pe biomasa vor intampina unele probleme, in viitor, in ceea ce priveste cresterea vanzarilor si / sau profitului. Piata furnizarii de biomasa este fragmentata si dominata, de altfel, de IMM-uri. Cu toate acestea, segmentul biomasei este predominant in majoritatea statelor membre, reunind circa 365.000 de locuri de munca si o cifra anuala de afaceri cumulata de 34,5 miliarde euro. Prin contrast, in ceea ce priveste tehnologia solar-termica, circa 21.900 de persoane erau angajate direct sau indirect in acest domeniu, unde cifra de afaceri nu a depasit 2,4 miliarde euro in toata Uniunea Europeana. In Romania, ca si in alte 13 tari membre, piata tehnologiilor solar-termice este aproape inexistenta, cu maximum 100 de persoane implicate in acest sector de activitate.

In anexa B a primei parti a raportului se precizeaza obiectivele anului 2030 pentru fiecare stat membru al UE, in ceea ce priveste politica de alimentare cu energie a sistemelor HVAC. In cazul Romaniei, se are in vedere ca 27,9% din totalul consumului final brut de energie in anul 2030 sa fie ponderea resurselor regenerabile (RES), iar strict pe segmentul de incalzire-racire ponderea RES sa urce la 31,3% din total. Dintre strategiile guvernamentale de sustinere a sectorului RES, sunt mentionate, printre altele, promovarea solutiilor eficiente in comunitatile rezidentiale, cum ar fi pompele de caldura. De asemenea, este mentionat programul MDRAP de reabilitare a sistemelor centralizate de incalzire districtuala 2006-2020, prin eficientizarea productiei, transportului si distributiei de agent termic.

In fine, dar nu in ultimul rand, o alta anexa interesanta (A2), de aceasta data la partea a doua a cercetarii, ce se refera la competitivitatea corporatista a utilizarii resurselor de energie regenerabila. Anexa A2 prezinta un studiu de caz din industria aluminiului primar, cunoscuta ca mare consumatoare de energie (in special, de electricitate), pentru Norsk Hydro si Alcoa. Pentru ambele grupuri multinationale, expertii CE au aratat ca se aplica o strategie competitiva mixta, cu un control destul de strict al costurilor, dar si cu incercarea de a se diferentia de competitori, prin inovatii si produse premium. Mai mult, aceste corporatii dezvolta, ca lideri mondiali, noi tehnologii. De pilda, Alcoa, in parteneriat cu Rio Tinto, a anuntat in 2018 crearea Elsys – un proces de topire a aluminiului fara sa se utilizeze carbon. Pentru a indeplini cerintele de sustenabilitate ale clientilor sai, inclusiv Norsk Hydro promoveaza produse din aluminiu cu un continut scazut de carbon, care diferentiaza oferta grupului de cele ale competitorilor. In ceea ce priveste utilizarea RES, ambele companii au inteles ca autogenerarea (autoconsumul) si folosirea de RES furnizate de terti sunt nu numai optiuni interesante pentru asigurarea constanta a marilor cantitati de electricitate, ci si un instrument de majorare a gradului de sustenabilitate fata de mediu, generand un impact pozitiv in termeni ce tin de responsabilitatea sociala corporatista (CSR). Totusi, pana in prezent, nici Alcoa, nici Norsk Hydro nu au investit la nivelul UE in autogenerare si nu au semnat contracte pentru RES furnizate de terti, dar au procedat in mod diferit in Norvegia (stat asociat cu UE), motiv pentru care se impun masuri politico-strategice si noi norme de reglementare, mai ales in ceea ce priveste componentele reglementate pe piata de energie a statelor membre, pentru ca aceste metode sa devina atractive. Pentru a descarca studiul in cauza, cu ambele parti si anexe, click aici!