In cadrul proiectului AdultLearningROSK, implementat in Romania de catre Confederatia Patronala Concordia cu sprijinul Uniunii Europene, lansam doua rapoarte menite a imbunatati intelegerea de la nivel societal cu privire la invatarea pe tot parcursul vietii din Romania. Cele doua rapoarte vizeaza cadrul institutional pentru invatarea pe tot parcursul vietii din Romania, respectiv cercetarea participarii in asemenea programe in Romania.

Romania se afla pe ultimele locuri in Uniunea Europeana cand vine vorba despre participarea adultilor la forme de invatare continua. Cea mai recenta rata de participare in Romania este de 4,9%, jumatate din rata inregistrata la nivel european (media europeana este de 10,8%). Romania si-a asumat, printr-o noua strategie de tara, sa creasca aceasta rata de la 4,9% la 12% pana in 2027.

In Romania, invatarea pe tot parcursul vietii ramane mai degraba un concept sofisticat si inaccesibil pentru o mare parte a populatiei. Avem propuneri ample de politici si strategii nationale care au aplicabilitate scazuta. Aceste aspecte impacteaza profund si in mod negativ economia tarii noastre, pentru ca ne face mai putin competitivi. Pentru a ajuta angajatorii, factorii decidenti, furnizorii de educatie si societatea in ansamblul sau sa inteleaga dimensiunile si coordonatele acestui fenomen in Romania, ne-am implicat in acest efort de cercetare dar si de creionare a unor recomandari punctuale pentru o mai buna participare a adultilor la programe de pregatire profesionala. (Radu Burnete, directorul executiv al Confederatiei Patronale Concordia)

Raportul general privind cadrul institutional pentru invatarea pe tot parcursul vietii este un instrument facil pentru a naviga prin legislatia in vigoare, inclusiv in contextul adoptarii noilor legi ale educatiei. Mai mult decat atat, raportul evalueaza si strategiile nationale privind invatarea pe tot parcursul vietii asumate de tara noastra, prezentand obiectivele pe care Romania s-a angajat sa le atinga pana in anul 2027. Raportul prezinta, de asemenea, obstacolele legislative care franeaza progresul nostru catre o mai buna participare a adultilor la pregatire profesionala, precum si o mapare a tuturor actorilor implicati in procesul de politica publica aferent invatarii pe tot parcursul vietii. Printre problemele mentionate, enumeram definirea precara a standardelor profesionala si lipsa actualitatii acestora.

Raportul de cercetare - Participarea in programe de invatare continua in Romania - prezinta o analiza statistica asupra participarii la invatarea pe tot parcursul vietii pornind de la un sondaj national efectuat pe un esantion reprezentativ de 1000 de respondenti, ce asigura un nivel de incredere de 95% precum si interviuri cu angajatori si angajati. Cateva dintre rezultatele acestei cercetari includ:

• Dintre respondentii sub 65 de ani care nu sunt elevi sau studenti, 28,5% afirma ca au participat in ultimele 12 luni la cursuri de instruire profesionala la locul de munca, iar 21,5% la cursuri de instruire organizate in timpul liber.

• 16% dintre respondenti afirma ca au participat in ultimele 12 luni la instruire profesionala la locul de munca sau in timpul liber cu durata mai mare de o saptamana. Aceste date obtinute in urma sondajului actual reflecta proportii de participanti mai ridicate decat cele cuprinse in cele mai recente date ale Eurostat (valabile pentru anul 2021).

• Categoria care participa cel mai putin este a celor cuprinsi in intervalul 18-24 de ani.

• Motivele pentru care adultii nu au participat la oportunitati de formare continua sunt urmatoarele (in ordinea proportiilor de respondenti care le-au indicat): lipsa timpului (62%), nu au simtit nevoia (39%), alte motive (34%), costul cursurilor (28%), oferta slaba de cursuri (24%). Mai bine de jumatate (56,7%) dintre respondenti au mentionat ca organizatorul acestor cursuri este, de obicei, angajatorul.

• Persoanele cu un statut socio-economic mai ridicat participa mai mult in programe de invatare continua, indiferent de zona din care provin. Persoanele intre 35 si 55 de ani participa cel mai adesea in astfel de programe, fie ca sunt organizate in timpul serviciului sau in timpul liber, tinerii fiind mai adesea atrasi de programe care se desfasoara in timpul liber.

• Perceptia utilitatii participarii la programe de formare si instruire se centreaza pe trei dimensiuni: in plan personal (75% dintre respondenti), pentru cresterea veniturilor (36%), si pentru gasirea unui loc de munca (26%).

Aceste rapoarte de analiza prezinta si o serie de recomandari pentru cresterea participarii adultilor la programe de invatare pe tot parcursul vietii, precum acordarea burselor de studiu, dezvoltarea programelor de mentorat in interiorul corporatiilor, dezvoltarea cursurilor in format hibrid sau fata in fata in detrimentul celor exclusiv offline, acordarea de stimulente fiscale pentru companiile care desfasoara asemenea programe la locul de munca.

Rapoartele au fost realizate de Centrul pentru Studiul Democratiei pentru Confederatia Patronala Concordia. Puteti gasi mai multe informatii cu privire la proiect aici