Anul 2022 va reprezenta, fara indoiala, referinta pentru demararea procesului de digitalizare a raportarilor fiscale in Romania, menit sa simplifice procedurile de raportare, sa flexibilizeze relatia dintre contribuabili si autoritati si, nu in ultimul rand, sa aduca mai multi bani la bugetul de stat, avand in vedere ca tara noastra si-a asumat, in fata autoritatilor europene, o reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB in 2024. In plus, digitalizarea raportarilor va contribui la modernizarea administratiei fiscale care va avea, astfel, la indemana instrumente mai eficiente de realizare a controalelor, la distanta, si de combatere a evaziunii fiscale. Astfel, cresc sansele ca, in anii urmatori, Romania sa isi imbunatateasca pozitia pe care o ocupa in clasamentele realizate de institutiile europene in functie de gradul de colectare a impozitelor si taxelor la bugetul de stat. Pe de alta parte, insa, 2023 ramane provocator atat pentru companii, cat si pentru autoritati, dat fiind ca implementarea noilor raportari este in plina derulare.

Conform institutiilor europene, tara noastra se mentine pe ultimele locuri in privinta incasarii taxelor la buget. Datele Eurostat arata ca Romania s-a aflat, si in 2021, la coada clasamentului in functie de nivelul taxelor si impozitelor in produsul intern brut (PIB), cu putin peste 27% (fata de media europeana de aproape 42%). Prin comparatie, Bulgaria colecteaza taxe de peste 30% din PIB, Ungaria ajunge la 34%, Croatia aproape de 36%, iar Polonia depaseste 37% din PIB. In spatele Romaniei este doar Irlanda, cu aproape 22% din PIB, dar in acest caz explicatia este legata de nivelul redus de taxare.

 

In acelasi timp, cel mai recent raport al Comisiei Europene (CE) arata ca Romania ramane tara europeana cu cel mai ridicat deficit de incasare la TVA, de 35,7% din veniturile estimate din aceasta taxa in 2020, in crestere usoara fata de anul anterior (35,5%). In suma absoluta, acest procent reprezinta echivalentul a 7,42 miliarde de euro.

In clasamentul european, Romania este urmata de Malta (24,1%) si Italia (20,8%). De remarcat ca Grecia, care anul trecut era prima dupa Romania, a reusit sa isi reduca decalajul de incasare cu 3,7 puncte procentuale, sub 20%. Media europeana a fost de 9,1%, in scadere cu doua puncte procentuale fata de anul anterior.

Evolutia deficitului de incasare la TVA, in Romania dar si in celelalte tari in care acesta a crescut (Croatia, Cipru, Irlanda, Austria si Belgia), trebuie privita si prin prisma faptului ca 2020 este anul in care a izbucnit pandemia de COVID-19, perioada in care multe societati au beneficiat de posibilitatea amanarii platii taxelor. Totusi, celelalte 21 de state membre s-au descurcat mai bine. Spre exemplu, in tarile vecine, deficitul de incasare la TVA este mult mai mic si in scadere. Ungaria a inregistrat, in 2020, cea mai mare reducere a deficitului de incasare din UE, de 4,7 puncte procentuale, ajungand la 5,1%. De asemenea, in Bulgaria acesta s-a diminuat cu aproximativ patru puncte procentuale, la 6,3% (a scazut cota de TVA cu 0,9 puncte procentuale, ceea a dus la cresterea conformarii, noteaza CE), iar in Polonia cu 1,4 puncte, la 11,3%.

Pentru 2021, Comisia estimeaza ca in Romania deficitul de incasare se va reduce la aproximativ 33%, datorita implementarii sistemelor digitale de raportare, incepand cu 2020, si anume SAF-T si casele de marcat electronice.

 

Asadar exista potential de crestere a veniturilor la bugetul de stat din reducerea decalajului de incasare la TVA, iar anul exista mai multe argumente care pot sustine ca acest potential poate fi valorificat in anii urmatori, avand in vedere masurile implementate anul acesta de autoritati, pentru digitalizarea relatiei dintre fisc si contribuabili. Este vorba, cum se subliniaza si in raportul CE, de introducerea cerintelor de raportare in sistem electronic, de la SAF-T (Standard Audit File for Tax - fisierul standard de control fiscal), la facturarea electronica Ro e-Factura sau sistemul de monitorizare a transporturilor de marfa Ro e-Transport. Toate aceste sisteme au drept scop standardizarea seturilor de date financiare si contabile solicitate contribuabililor, care sa permita, ulterior, analizarea automata de catre autoritatea fiscala si, implicit, identificarea in timp util a practicilor incorecte si limitarea evaziunii fiscale.

Sisteme de raportare de acest gen se aplica, de cativa ani, in alte state europene si nu numai, cu rezultate remarcabile. Spre exemplu, SAF-T, creat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica in urma cu mai mult de zece ani tocmai cu scopul de a asigura o mai buna colectare a taxelor la bugetele de stat, a fost implementat, in diverse forme, in mai multe state din intreaga lume. Cele mai apropiate de Romania sunt Polonia si Ungaria, tari care, ulterior introducerii acestei raportari, si-au redus semnificativ decalajul de incasare la TVA - in Polonia deficitul a scazut semnificativ de la aplicare, la aproximativ 11% in 2020, iar in Ungaria la putin peste 5%.

Facturarea electronica, ce consta in raportarea, stocarea si descarcarea facturilor prin intermediul serverului autoritatii fiscale, se practica, de asemenea, in mai multe state europene, in diverse variante. Sistemul implementat in tara noastra a fost inspirat din Italia, stat care a facut primul pas in aceasta directie inca din 2014. De asemenea, modelul italian este in curs de implementare si in Polonia.

In privinta RO e-Transport, care presupune raportarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, cel mai apropiat exemplu este Ungaria.

Asadar, sunt suficiente date care sa ateste beneficiile pe termen lung ale implementarii unor solutii de acest gen, bazate pe tehnologie, in privinta incasarii veniturilor din impozite si taxe.

La toate aceste masuri se adauga si modificarile Codului de Procedura Fiscala anuntate de autoritati, deocamdata in stadiu de proiect. Este vorba, printre altele, stimularea digitalizarii actiunilor de control si efectuarea acestora la distanta, astfel incat inspectia fiscala sa se desfasoare, ca regula generala, la sediul institutiei de control. In prezent, inspectiile fiscale se desfasoara preponderent la sediul contribuabilului.

 

In plus, proiectul prevede ca autoritatea fiscala sa fie obligata sa analizeze cu prioritate informatiile deja disponibile cu privire la activitatea contribuabilului (obtinute prin intermediul SAF-T, RO e-Transport, RO e-Factura, situatii financiare), iar eventuale solicitari de informatii suplimentare sa vizeze doar documente ce nu sunt detinute de organul fiscal solicitant.

O alta masura prevazuta in proiect vizeaza stimularea conformarii voluntare si presupune introducerea unei notificarii de conformare, care urmeaza sa fie transmisa inainte de selectarea contribuabilului pentru efectuarea inspectiei sau a verificarii situatiei fiscale personale, astfel incat acesta sa isi poata corecta eventualele erori din situatiile depuse la fisc.

Toate acest schimbari se afla, insa, in curs de implementare, astfel ca reprezinta, in continuare, o provocare atat pentru contribuabili, cat si pentru autoritatile fiscale, avand in vedere complexitatea sistemelor, costul implementarii si, nu in ultimul rand, suprapunerea perioadelor de implementare. Cu toate acestea, pe termen lung sunt asteptate beneficii de ambele parti - inspectii fiscale mai putin impovaratoare pentru contribuabili (multe dintre acestea vor putea fi derulate la distanta) si mai putin costisitoare pentru autoritati, o abordare mai uniforma in cadrul analizei de risc si din partea inspectorilor aflati in control, limitarea erorilor umane in gestionarea datelor, proceduri de raportare standardizate si transparente etc. In plus, toate aceste eforturi vor contribui la modernizarea ANAF, cu atat mai mult cu cat prin PNRR sunt alocate si fonduri nerambursabile in acest scop (peste 350 de milioane de euro) si vor duce, in final, la incasari mai mari la bugetul de stat.