- Nivelul de ambitii creste foarte mult. Nu stiu ce si cate studii s-au facut, dar noile obiective sunt extrem de ambitioase si par putin nerealiste pentru termenul foarte scurt: trebuie implementate pana in 2030. La o prima vedere, ca noutate, am observat ca si cladirile vor intra, pentru prima data, in schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Sistemul UE ETS stabileste un pret pentru emisiile de carbon si reduce in fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. In ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6% a emisiilor provenite din productia de energie electrica si a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Comisia propune ca plafonul global al emisiilor sa fie redus si mai mult, iar rata anuala de reducere a emisiilor sa fie majorata. Astfel, pentru a remedia lipsa reducerilor semnificative de emisii in sectorul transportului rutier si al cladirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distributia combustibililor destinati acestor sectoare. Cred ca este un lucru bun; in toate calculele de eficienta economica a masurilor de modernizare energetica a cladirilor nu atribuiam valori monetare pentru emisiile de echivalent CO2. Aceasta abordare va conduce la indicatori economici mai motivanti, precum o durata de recuperare a investitiei mai scurta.

 

- Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile si a combate saracia energetica, Directiva privind eficienta energetica va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambitios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul in care sunt stabilite contributiile nationale si va impune statelor membre o tinta obligatorie anuala in materie de economisire a energiei aproape dubla fata de cea din prezent. Sectorul public va trebui sa renoveze 3% din cladirile sale in fiecare an pentru a impulsiona valul de renovari, a crea locuri de munca si a reduce consumul de energie si costurile pentru contribuabili. Se va cere, astfel, renovarea majora/ complexa pana la nivel de nZEB a tuturor cladirilor publice, nu numai a celor apartinand administratiilor publice centrale. Adica vor fi incluse scoli, spitale, centre sportive etc.

Din start, este previzibil faptul ca va fi extrem de dificil ca toate cladirile sa-si poata asigura 30% din energia primara totala din resurse regenerabile. Ma gandesc, de exemplu, la spitale si cladirile rezidentiale cu multe niveluri. Este o "lovitura" de impact. Nu stiu cat de mult s-a calculat si cat se poate realiza. Efortul investitional va fi enorm si nu se stie cat de suportabil din fonduri publice, fie ele nationale sau europene. In plus, nu se stie cat va putea acoperi forta de munca suficient calificata si disponibila in Romania acest volum de lucrari si in timp relativ scurt.

 

 

- Concret, am realizat recent un raport de conformare la nZEB pentru un ansamblu rezidential de lux, aflat in stadiu de proiect. Rezultatul, nu foarte surprinzator pentru mine, a fost ca energia primara neregenerabila a scazut cu 25%, emisiile au scazut cu doar 7%, iar energia primara totala (folosita ca criteriu de clasificare energetica in metodologia Mc001 aflata in revizuire) a crescut cu 10%. Comparatia s-a facut cu solutia utilizata pe scara larga in Romania ultimilor ani, aceea cu centrale termice pe gaz individuale si unitati split de aer conditionat. Ori, energia electrica utilizata de pompele de caldura este in acest moment de cca. 4 ori mai scumpa decat gazul natural, conducand la o amortizare a investitiei in echipamente pe termen destul de mare. Prognoza este destul de relativa pentru ca scumpirea energiei are un ritm deja imprevizibil si ghidat clar in directia impusa de strategia UE de renuntare la combustibilii fosili in toate procesele care alimenteaza cladirile cu energie.

O politica ce prevede cresterea tarifelor la energie si a taxelor cu poluarea vine cu riscuri majore pentru populatie, mai ales legate de accentuarea saraciei cu energia. Ultimele documente emise de CE subliniaza clar ca nu se mai urmareste renovarea cladirilor la un cost optim, ci conteaza in primul rand reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

 

- Intr-adevar, Comisia are in vedere formarea unor fonduri care sa-i ajute pe cei vulnerabili. In completarea cheltuielilor substantiale prevazute in bugetul UE pentru actiunile climatice, statele membre ar trebui sa canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii catre proiecte din domeniul climei si al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil in transportul rutier si in sectorul cladirilor ar trebui alocat catre actiuni de atenuare a eventualului impact social al pachetului de masuri asupra gospodariilor vulnerabile, a microintreprinderilor si a utilizatorilor mijloacelor de transport.

Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede, pentru fiecare stat membru, obiective mai ambitioase de reducere a emisiilor in sectoarele cladirilor, transportului rutier si transportului pe caile maritime interne, agriculturii, deseurilor si micii industrii. Aceste obiective sunt fixate tinandu-se cont de situatia initiala si de capacitatile diferite ale fiecarui stat membru si se bazeaza pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel incat sa se asigure eficienta costurilor.

Sunt, intr-adevar, directii foarte bune, dar, sincer, cred ca efectul asupra schimbarilor climatice nu va fi cel scontat. Ghetarii vor continua sa se topeasca, iar apa va continua sa absoarba energia solara. S-a schimbat echilibrul planetar si, de la un an la altul, apar cresteri inexplicabile ale temperaturilor medii. Suntem, totusi, datori sa facem tot ceea ce tine de noi sa diminuam ritmul incalzirii globale.

 

 

- Toate interventiile omului asupra mediului conteaza si, la fel, orice schimbare va ajunge sa afecteze viata populatiei. Multe dintre acestea sunt cunoscute, dar consider ca pe cele mai multe nu le putem sti. Pe termen lung, cred ca lumea se va misca mai lent decat se asteapta. Trebuie rezolvate multe probleme, dar poate fundamentala este productia de energie electrica din surse regenerabile. Aici vad "cheia" intregului proces de decarbonare a energiei in sectorul de cladiri, dar nu numai. In plus, trecerile vor fi bruste si nu putem sti ce efecte vor avea toate aceste propuneri, daca se concretizeaza, dupa implementare. Cu siguranta vor aparea si efecte secundare. De exemplu, deja s-a constatat ca functionarea fermelor eoliene modifica traseele de zbor ale pasarilor migratoare, atragand totodata modificari de flora si fauna. In plus, utilizarea la scara larga a sistemelor geotermale va avea efecte, inca necunoscute, in sensul racirii locale a scoartei terestre. Sunt extrem de multe aspecte generate de schimbarile propuse care vor pune noi probleme ce vor trebui abordate in sensul mentinerii unui echilibru cu efecte cat mai reduse asupra vietii pe planeta. Toate acestea pot impinge termenele asumate in acest moment. Este o dinamica in toate si trebuie sa ne-o asumam cu responsabilitate maxima!

 

- Desi ne aflam intr-o perioada incipienta de implementare a programelor si proiectelor de eficientizare energetica, acestea exista, si poate fi observat un progres real in ultimii zece ani. As vrea sa subliniez un aspect major in opinia mea. Toate masurile legate de modernizarea energetica a cladirilor existente sau a celor care se proiecteaza acum au la baza o certificare a performantei energetice si de mediu care poate fi efectuata doar de auditori energetici pentru cladiri atestati de MDLPA. Nivelul de pregatire al acestora si calitatea lucrarilor efectuate sunt, in consecinta, esentiale pentru credibilitate pe piata. In conditiile in care lipseste o baza de date functionala a lucrarilor efectuate de catre acestia, verificarea lucrarilor se face de catre ISC intr-un ritm imperceptibil, iar de curand, prin modificarea Regulamentului de atestare a auditorilor energetici pentru cladiri prin OM 963/7.07.2021 s-a eliminat si conditia existentei unei recomandari din partea asociatiilor profesionale. Asociatia Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania, infiintata in 2004, a eliberat astfel multe sute, poate mii de recomandari numai dupa analiza unei lucrari din portofoliului auditorului, analiza insotita unde a fost cazul de corectii in abordarea generala sau de detaliu. Situatiile foarte critice au fost semnalate catre ISC dar raspunsurile, cand au existat, au fost extrem de slabe. In acest moment, este unda verde pentru orice solicitare de prelungire a legitimatiei de auditor, iar verificarile si efectele neconformarilor sunt formale. Piata va izola exact profesionistii si va adopta pe cei care lucreaza repede si ieftin si, indraznesc sa spun, la comanda.

 

 

- Desigur, vor fi disponibile si noi variante de certificate de performanta energetica (CPE), cu o abordare mult mai specifica. Noile CPE vor fi diferite pentru fiecare categorie de cladire - rezidentiale, de invatamant, spitale, turistice etc. - si vor fi mult mai complexe, desi pot spune ca nu sunt de acord chiar cu toate modificarile. Se lucreaza din 2017 la o varianta revizuita a metodologiei de calcul Mc001, elaborata pe baza unui set de 87 de standarde europene specifice, publicate in perioada 2017-2019, si care se refera la evaluarea performantei energetice a cladirilor si la proiectarea cladirilor nZEB; mai exact, la evaluarea performantei energetice a constructiei propriu-zise, la evaluarea performantei energetice a sistemelor tehnice (instalatii) aferente acesteia, la automatizarea si reglarea sistemelor tehnice ale cladirii si la sistemul de management tehnic al cladirii, precum si la sursele regenerabile utilizate/ utilizabile pentru producerea energiei la nivelul cladirii sau in apropiere. Metodologia revizuita va contine noile formate de certificate de performanta energetica pe categorii de cladiri, precum si situatiile in care cladirile necesita certificare. Audit energetic se poate face pentru orice cladire, la cerere.

Reiterez, aici, importanta crearii unei baze de date in care sa fie inregistrate certificatele de performanta energetica in asigurarea ca renovarile ce vor fi realizate vor fi intr-adevar performante energetic. Din pacate, Romania nu are inca o baza de date in care sa fie inregistrate toate certificatele de performanta energetica, in care toate certificatele si rapoartele de audit sa primeasca un numar sau un cod unic astfel incat sa poata fi identificate, ceea ce ar responsabiliza foarte mult auditorii. Se elibereaza inca o serie de documente care nu pot fi urmarite si cu atat mai putin verificate. Baza de date este absolut esentiala intr-o abordare serioasa si responsabila a tot ce tine de performanta energetica a cladirilor.

 

- Renovarea energetica a cladirilor este prioritatea numarul unu la nivelul intregii Europe. Este un sector care se poate aborda etapizat, vedem ca vin si bani europeni. Totul este sa incepem sa atragem si bani din fondul privat, pentru ca, in atata proprietate privata cata detine Romania, nu putem sa facem totul din bani publici. Nici nu ar fi corect si nici nu ar responsabiliza proprietarii de imobile, fie ca sunt privati sau de stat. De asemenea, este foarte important ca, pe langa renovarea energetica, sa aducem cladirile la un nivel de confort si de sanatate pentru utilizatori, sa nu economisim energia doar de dragul reducerii costurilor cu energia. Nu trebuie sa uitam, in tot acest demers, ca acesta este primul rol al cladirilor: de a asigura confort si sanatate utilizatorilor. Apoi, respectand aceste doua cerinte, sa vedem cum putem utiliza cat mai putina energie din combustibili fosili.

Am constatat ca orice criza tinde sa corecteze o abordare gresita, creand noi oportunitati de progres. Modificarile climatice si caracterul limitat al combustibililor fosili ne obliga la o schimbare profunda de atitudine, dincolo de aspectele financiare. Cred ca se va construi altfel in continuare, cu alte prioritati, cu mai multa responsabilitate in ceea ce priveste calitatea mediului interior si exterior cladirii, desi cu alte costuri. Trecutul ne-a aratat insa ca maturizarea si extinderea tehnologiei care pare astazi "de top" va conduce in timp la scaderea preturilor acesteia pe piata. Competitivitatea lucreaza in acest sens. Nu exista progres fara schimbare de mentalitate si fara efort si totul se face coerent doar urmarind niste tinte, oricat de dificil de atins par ele acum.