Alianta mondiala pentru cladiri si constructii (GlobalABC) a dat publicitatii raportul 2018 Global Status, a carui idee centrala este sintetizata prin conceptul de cladiri cu emisii nule de gaze cu efect de sera, eficiente si flexibile, pentru a compensa riscurile generate de schimbarile climatice. Principalele concluzii ale documentului se refera la faptul ca imobilele au in continuare un rol esential in tranzitia „curata” catre un consum redus de energie. Detinand o pondere de 36% in energia totala utilizata pe plan international si de 40% din cuantumul resurselor legate de emisiile de dioxid de carbon, acest sector necesita o atentie deosebita in perioada urmatoare. Estimarile curente indica faptul ca sectorul energetic aferent cladirilor va creste in viitor, dar nu la fel de rapid ca numarul de utilizatori sau aria construita. Aceasta evolutie se datoreaza performantelor in crestere ale sistemelor incalzire, conditionare a aerului, iluminare, cu toate ca sporul demografic si majorarea continua a suprafetelor utilizate vor avea un impact hotarator asupra consumului energetic. O veste buna este aceea ca in 2017 emisiile de gaze cu efect de sera venite din directia construtiilor s-a plafonat, cu toate ca ele detin inca un record greu de depasit, avand cea mai mare pondere in totalul emisiilor. Din motivul respectiv, o tranzitie rapida la productia de energie „curata” va avea ca efect diminuarea nivelurilor actuale in perioada urmatoare.

 

In contextul dat, dialogul international are un rol vital mai ales in ceea ce priveste dezvoltarea cladirilor sustenabile. Astfel, in multe state de pe mapamond au fost stabilite fonduri de contributie pentru incurajarea acestui trend (NDC), insa multe dintre acestea sufera inca de lipsa unor actiuni concrete in sensul implementarii. Un fapt incurajator este acela ca intr-o serie de state continua implementarea si actualizarea codurilor energetice si a politicilor de certificare, cu toate ca progresele cele mai mari ce vor fi consemnate de industria constructiilor vor fi raportate din regiunile unde aplicarea codurilor energetice nu este obligatorie. O ultima concluzie a raportului este cea conform careia ritmul de crestere a investitiilor pentru eficientizare energetica a scazut in ultima perioada, in 2017 rata de crestere fiind de numai 4,7% (pana la 423 miliarde USD) - cea mai mica din perioada ultimilor ani. Aceasta reprezinta doar o mica parte din totalul invstitiilor in constructii, care au depasit, in aceeasi perioada, 5.000 miliarde USD. Datele raportului mai arata ca in planul certificarii energetice, 85 de state de pe mapamond au adoptat astfel de strategii, in Romania astfel de documente fiind partial obligatorii, in vreme ce in majoritatea statelor din Europa Occidentala, dar si in Federatia Rusa, SUA si o buna parte a statelor asiatice la aceasta caracteristica adaugandu-se o larga aplicabilitate voluntara. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene a demarat utilizarea pasapoartelor energetice pentru constructiile supuse proceselor de reabilitare. Principalele recomandari emise in urma prezentului raport vizeaza: punerea unui accent mai mare pe planificarea urbana, sporirea numarului de constructii noi cu emisii nule, reabilitarea responsabila a constructiilor existente, diminuarea consumului de energie in operarea cladirilor prin imbunatatirea instrumentelor de gestionare, scaderea drastica a riscurilor legate de schimbarile climatice prin adaptarea proiectarii si cresterea flexibilitatii, sporirea productiei de energie regenerabila in vederea limitarii amprentei de carbon.

 

Solutii concrete pentru atingerea scopurilor respective exista si vin inclusiv din partea sectorului arhitectural si a celui de productie a materialelor de constructii. Din punct de vedere al designului, concepte precum Zero Code, (dezvoltat ca standard pentru cladirile comerciale, de birouri si cele rezidentiale cu un regim mare de inaltime, care se concentreaza pe eficienta anvelopantei, a sistemelor de ventilare si incalzire, integrare a solutiilor de energie regenerabila etc.), cel al constructiilor pasive (focalizate pe minimizarea cererii de energie prin aplicarea unor masuri drastice de termoizolare) sau cel intitulat Energiesprong (un standard ce combina concepte ale constructiilor noi cu norme specifice operatiunilor de reabilitare, fiind aplicabil in cazul cladirilor sociale) castiga tot mai mult teren in ultima perioada. De asemenea, in statele cu un climat rece se aplica masuri concrete de proiectare in vederea eliminarii puntilor termice si maximizarii castigului solar. In ceea ce priveste materialele, este demonstrat ca 28% din emisiile totale anuale ale unei constructii reprezinta ponderea aferenta utilizarii diverselor produse din categoria respectiva (de exemplu, productia otelului si cimentului, puternic energofaga). Contributori secundari sunt si sticla, aluminiul si solutiile de izolare. Exista state in care evaluarea amprentei de carbon are in vedere atat emisiile directe, cat si cele indirecte (rezultate din procesele de productie), care intra in asa-numita categorie a emisiilor incorporate in materiale. Consumul de astfel de materiale a crescut masiv in ultimii cinci ani, incurajat in special de state precum China, care detine o pondere de 40% din totalul inregistrat pe plan mondial. Principalele solutii se refera la utilizarea unor materiale alternative, cum ar fi lemnul (pentru ferestre si fatade), paiele (ca solutie de izolare, acceptata inclusiv de standardul pentru case pasive), blocurile ceramice din amestec de lut batatorit, teracota (pentru acoperisuri), celuloza, lana provenita de la ovine (cu proprietati optime in ceea ce priveste reducerea puntilor termice). Desigur, alternativele disponibile sunt multiple, iar concluzia specialistilor de la GlobalABC este aceea ca noile politici de limitare a consumului energetic si de reducere a amprentei de carbon va exercita in viitor efecte benefice asupra constructiilor si industriei producatoare de materiale destinate acestui domeniu de activitate.