„Estimarile cu privire la evolutia activitatilor legate de imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor trebuie sa porneasca de la prevederile Strategiei Energetice Nationale a Romaniei pentru perioada 2015 – 2030, cu perspectiva anului 2050, de la Acordul de parteneriat UE – Romania pentru perioada  2014 – 2020 (folosirea fondurilor europene in domeniu) si de la prevederile continute in „EU Energy Winter Package” elaborat de Comisia Europeana si prezentat recent pentru dezbatere publica. Referitor la primul punct, proiectul aferent publicat pe website-ul Ministerului Energiei prevede o reducere a consumului specific de incalzire pentru sectorul rezidential de la valoarea medie anuala de 155 kwh/mp in 2015 la circa 110 kwh/mp in 2030, ceea ce reprezinta, pentru o suprafata de 350 milioane mp, o economie de 1.350 mii tone echivalent petrol (tep). Aceasta prognoza se apropie de rezultatul cuprins in strategia pentru mobilizarea investitiilor in renovarea fondului de cladiri rezidentiale si comerciale publice si private, care a fost elaborata de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in 2014. Prin preluarea rezultatelor ENTRANZE - proiect european inclus in strategia MDRAP pentru scenariul cel mai ambitios – se observa reducerea consumului cu aproximativ 1.430 mii tep in acelasi orizont temporal. Apropierea celor doua rezultate ne determina sa conchidem ca suprafata rezidentiala ce va fi reabilitata este de 100 milioane mp, din care 55 % reprezinta cladiri multifamiliale. In cazul imobilelor nerezidentiale, urmand acelasi rationament, reiese o economie de 650 mii tep in primul caz, fata de 520 mii tep in cel de-al doilea. Astfel, suprafata  ce urmeaza sa fie reabilitata ar fi peste 30,5 % din total. Volumul investitiilor pentru atingerea acestor obiective este estimat la peste 15 miliarde euro, intr-un ritm de un miliard euro pe an, incepand cu 2016. Acordul de parteneriat Romania – UE, impreuna cu ghidurile de investitii in domeniu prevede la randul sau alocarea a peste 1,5 miliarde euro (suma ce include si contributia autoritatilor locale, alaturi de aportul privat) pentru cresterea performantei energetice a cladirilor in perioada 2014 – 2020 (in fapt, 2017-2023). Acest cuantum nu se incadreaza in volumul mediu determinat de al celor doua propuneri strategice mentionate anterior. Avand in vedere revizuirea directivelor referitoare la subiectul eficientei energetice si tinand cont de faptul ca potentialul de diminuare a consumului la nivelul cladirilor este cel mai ridicat in raport cu alte tipuri de consumatori, este posibil ca in viitor actiunile in sensul respectiv sa constituie o prioritate. In concluzie, estimam realizarea de proiecte pe segmentul cladirilor rezidentiale cu o valoare totala de cel putin 100 milioane de euro in 2017, tinand cont ca anul precedent a fost dedicat realizarii ghidurilor de investitii in domeniu. De asemenea, trebuie subliniat ca este necesara identificarea altor surse de finantare, in conditiile in care trendul investitiilor asigurat in prezent este sub media necesara pentru atingerea obiectivelor din strategiile amintite. Mai mult, trebuie ca, incepand cu 2017, sa fie elaborata legislatia aferenta contractelor de performanta energetica, in special pentru cladirile publice si, tinandu-se cont de programul Casa Verde Plus elaborat de Ministerul Mediului, sa fie definitivata o schema mai ampla de finantare. Noi recomandam ca, in sprijinul legislatiei legate de contractul de performanta energetica, sa fie folosita experienta portugheza in materie, date fiind susceptibilitatile similare din cele doua tari. Avem, de plida, in vedere modul de desfasurare a procedurii de selectare a companiilor de tip ESCO, aceasta urmand sa fie insotita de criterii financiare legate de firmele respective. In ceea ce priveste schema pentru casele unifamiliale, este de dorit urmarea exemplului slovac, elaborat la inceputul lui 2016”.

 

Serban Danciu, country initiative manager BPIE Romania