Agenda Constructiilor
Duminica, 25 Octombrie 2020
GRUNDFOS
Home - Stiri - Sustenabilitate - URBAN-INCERC: Constructiile sustenabile - de la deziderat la realitate
URBAN-INCERC: Constructiile sustenabile - de la deziderat la realitate
Sustenabilitate & CSR Publicat de Elena Icleanu 27 Apr 2017 11:16
Incepand din anul 2019, toate cladirile publice nou-construite vor trebui sa aiba un consum de energie aproape de zero (nZEB), cerinta ce se va extinde, din 2021, inclusiv asupra imobilelor private noi. In acest context, pregatirea de specialisti care sa implementeze proiectele de constructii conform noilor exigente devine o necesitate obiectiva. Totusi, desi initiative exista, Romania se confrunta, inca, cu probleme destul de mari legate de calitatea constructiilor si de respectarea normelor si a reglementarilor din domeniu, in timp ce termeni precum "sustenabil" sau "durabil", desi sunt tot mai des folositi in contextul mediului construit, inca nu definesc caracteristici exacte ale unor asemenea cladiri. Potrivit lui Horia Petran, cercetator stiintific si sef al Centrului de Performanta Energetica a Cladirilor, in cadrul Institutului URBAN-INCERC, un punct de plecare foarte bun pentru dezvoltarea conceptului nZEB il constituie principiile care stau la baza conceptului de "Casa Pasiva", care a fost definit, aplicat si dovedit in ultimii 25 de ani, fiind fundamentate prin legile fizicii constructiilor mai degraba decat prin cadrul legal.
Interviu cu Horia Petran (45 de ani), cercetator stiintific de gradul III si sef al Centrului de Performanta Energetica a Cladirilor, in cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Durabila "URBAN-INCERC", din 1995.
 
- Cum se construieste, in prezent, in Romania, din punct de vedere calitativ?
- Sper sa nu supar pe nimeni daca spun ca in Romania se construieste, din pacate, cum se poate. Chiar daca piata constructiilor este intr-o tendinta aparent crescatoare, inregistrand in anul 2016 o productie cu 4% mai mare decat in 2014, se pastreaza, inca, departe de valoarea inregistrata in 2008 (-39%, in 2016). De asemenea, numarul angajatilor in sectorul constructiilor a crescut continuu incepand din 2012, insa in 2016 a fost cu aproape 9% sub valoarea din 2008. Practic, semnalele pozitive din zona de constructii rezidentiale si comerciale sunt contracarate de cele negative din infrastructura, mediu si dezvoltare regionala. Toata aceasta perioada lunga de criza dupa 2008 a avut efecte negative asupra sectorului constructiilor, majoritatea companiilor fiind supuse unui proces de decapitalizare (atat din punct de vedere tehnologic, cat si ca resursa umana calificata), cauzat in principal de lipsa de predictibilitate cu privire la finantarea lucrarilor. Respectarea standardelor de calitate nu a fost intotdeauna pe primul plan, mai ales in contextul aplicarii indelungate in practica curenta a procedurii "pretului cel mai mic", fara a se defini suficient criterii tehnice minime de calitate sau de performanta. Acest lucru a dus, in multe cazuri, la obtinerea unui nivel de calitate foarte scazut la realizarea efectiva a obiectului achizitiei publice. Chiar si companiile de constructii care s-au preocupat de cresterea nivelului de calitate a lucrarilor executate si de calificarea personalului propriu au fost dezavantajate in conditiile nerecunoasterii in cadrul achizitiilor publice a acestei investitii.
 
- Sunt oamenii (locuitorul, angajatul, clientul final) si confortul lor pe primul plan in constructiile noi?
- Conform reglementarilor, ar trebui sa fie asa. Si, in principiu, reglementarile tehnice din domeniul cladirilor, chiar daca sunt perfectibile, ofera un cadru suficient pentru o proiectare si o executie corecta. In practica, este vorba tot de o definire adecvata a cerintelor de calitate si de confort in activitatea de proiectare si de o executie cu personal calificat. In acelasi timp, cred ca este nevoie de o schimbare si in modelele de afaceri din domeniul constructiilor. In mod uzual, dezvoltatorii construiesc cladiri sau grupuri de cladiri/ cartiere doar pentru a le vinde si, implicit, incearca sa minimizeze costurile de construire pentru a-si mari pe cat posibil profitul. De multe ori, acest model a dus la erori de proiectare si/ sau executie pe care, dupa vanzarea proprietatii (apartamentului, cladirii), trebuie sa le rezolve proprietarul/ clientul final, pe cheltuiala proprie. Si, de obicei, clientul nu poate identifica aceste greseli sau performante reduse ale cladirii in momentul cumpararii. In situatia in care vanzarea cladirii s-ar face cu asumarea intretinerii pe o perioada lunga de timp, atunci dezvoltatorii vor fi mai atenti la detaliile care vor dicta in final performantele cladirii si, implicit, mediul confortabil pe care trebuie sa il asigure ocupantilor imobilului.
 
- Ce inseamna, in prezent, in Romania, o cladire eficienta energetic?
- Notiunea de "cladire eficienta energetic" exista de mult timp, inclusiv in Romania, insa nivelurile de performanta au evoluat continuu. Tendinta este de a limita indicatorii de performanta energetica spre nivelurile stabilite pentru cladirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB). Acest lucru se vede si prin valorile cerintelor minime de performanta energetica, stabilite oficial de curand (Ordinul nr. 2641/2017 al MDRAPFE), atat pentru cladirile nou-construite, cat si pentru cele existente, care sunt supuse renovarii. Cu privire la nivelurile ce stabilesc cerintele minime pentru nZEB (Ordinul MDRAP nr. 386/2016), acestea se aplica dupa 31 decembrie 2018 la cladirile noi ocupate si detinute de autoritatile publice, urmand sa se aplice tuturor cladirilor noi incepand din 2021. Un punct de plecare foarte bun pentru dezvoltarea conceptului nZEB il constituie principiile ce stau la baza conceptului de "Casa Pasiva", care a fost definit, aplicat si dovedit in ultimii 25 de ani, fiind fundamentate prin legile fizicii constructiilor mai degraba decat prin cadrul legal. O "Casa Pasiva" nu este numai o cladire cu un consum foarte redus de energie, ci una in care confortul si sanatatea ocupantilor sunt pe primul plan. In termeni realisti, exista astfel de imobile, insa numarul lor este insignifiant in raport cu fondul de cladiri existent. Mai mult, pentru a putea indeplini obligatiile legale pe care deja le cunoastem, trebuie ca piata sa fie pregatita si mai avem doar cativa ani pentru a realiza acest lucru. Dincolo de solutiile tehnologice adecvate, care exista, dar trebuie facute accesibile utilizatorului final (prin cresterea nivelului de constientizare cu privire la beneficiile nZEB si, implicit, cresterea cererii pe piata), este necesara ridicarea nivelului de intelegere si a competentelor tuturor factorilor implicati in procesul de construire (de la factorii de decizie, proiectanti si experti, pana la personalul din executie, control si exploatare).
 
- Cum se poate creste calitatea constructiilor din tara noastra?
- Definitia de baza a "calitatii" este conformarea cu cerintele, ceea ce inseamna ca primul lucru care trebuie facut pentru a creste calitatea constructiilor este de a defini cerinte specifice clare. Mai departe, este necesara crearea de conditii la limita pentru asigurarea conformitatii reale cu performantele energetice declarate pentru cladiri noi si renovate (pentru a determina factorii din domeniu sa realizeze ceea ce declara) si pentru atingerea unei calitati mai bune a lucrarilor executate (pentru a stimula si a permite sectorului constructiilor sa livreze lucrari de calitate ridicata). Aceasta poate fi realizata prin crearea unui cadru de conformitate robust, iar recomandarile elaborate in cadrul proiectului QUALICHeCK (qualicheck-platform.eu), pe care il derulam in cadrul URBAN-INCERC, in acest sens se refera la: (1) definirea de proceduri clare pentru a obtine si proba date conforme (certificarea produselor si sistemelor, baze de date etc.), (2) elaborarea de proceduri legale clare privind decizia de neconformitate si actiunile adecvate si (3) abordarea in practica a neconformitatii printr-un control eficient si prin sanctiuni in caz de neconformitate. Acest mare pas nu poate fi facut fara o implicare constienta, responsabila si transparenta a factorilor de decizie si fara suportul societatii (reprezentanti ai pietei constructiilor, asociatii profesionale, mediul academic etc.). Calitatea constructiilor este strans legata de performanta acestora, iar nivelul de calitate sau de performanta a unei cladiri nu poate fi majorat decat prin cresterea nivelului de calificare a personalului care este implicat in procesul de construire, de la conceptie, proiectare si pana la executie, receptie si exploatare. Implementarea recomandarilor dezvoltate in cadrul proiectului BUILD UP Skills QualiShell cu privire la calificarea fortei de munca din constructii, in vederea obtinerii de cladiri cu performanta ridicata, ar rezolva mare parte din problemele legate de calitatea constructiilor. Aceste recomandari se refera, printre altele, la:
  • introducerea in caietele de sarcini destinate lucrarilor de eficientizare energetica a cladirilor a cerintei de a participa la licitatii a companiilor care detin muncitori calificati in ocupatii specifice lucrarii pentru care depun oferta;
  • realizarea unui registru national al persoanelor calificate;
  • implementarea unor programe de monitorizare in timp a lucrarilor de renovare energetica executate, precum si gradul de satisfactie a beneficiarilor finali ai lucrarii;
  • realizarea unui ghid de conduita in sectorul de constructii, incluzand criterii de calitate in formarea profesionala si criterii de calitate in executia lucrarilor de constructii.
 
- Puteti da cateva exemple de alte tari/ orase/ sau studii de caz, care ar putea reprezenta exemple demne de urmat pentru decidentii de constructii din Romania?
- Un exemplu de buna practica in acest sens este Primaria Municipiului Cluj-Napoca, prin doua initiative de exceptie: (1) reducerea si/sau scutirea de plata a impozitului pentru cladirile cu performanta energetica si de mediu la nivel de excelenta si, respectiv, (2) elaborarea si aprobarea unui caiet de sarcini pentru renovarea, modernizarea, cresterea confortului si a eficientei energetice in cladirile publice, in care sunt impuse cerinte specifice de calitate si sunt introdusi indicatori ambitiosi de performanta energetica. Un alt aspect important este schimbarea mentalitatii in abordarea beneficiilor rezultate din cresterea performantelor energetice ale cladirilor, din punct de vedere economic acestea fiind privite aproape exclusiv prin durata de recuperare a investitiei, ceea ce descurajeaza din start ridicarea nivelului de ambitie catre nZEB. Analizele efectuate in cadrul proiectului RePublic_ZEB (www.republiczeb.org) au aratat ca, in conditiile actuale, renovarea fondului de cladiri publice la nivelurile stabilite pentru cladirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) este fezabila din punct de vedere al costurilor totale pe durata de serviciu a unei cladiri (30 de ani). In acest context, stimularea ambitiei de atingere a acestor niveluri la renovarea cladirilor existente ar trebui sa fie o prioritate a strategiei de eficientizare energetica a cladirilor publice, iar completarea programelor implementate cu monitorizarea efectiva a performantelor realizate si cu o campanie puternica de constientizare a efectelor obtinute prin renovare va conduce la stimularea mobilizarii surselor private de finantare, astfel incat obiectivele realizate prin finantarea publica sa constituie un exemplu demn de urmat pentru mobilizarea finantarii private pentru alte obiective de renovat. Exista exemple de cladiri cu performanta energetica foarte ridicata (unele care chiar indeplinesc cerintele pentru a fi incadrate in categoria nZEB), insa nu sunt accesibile publicului larg fie pentru ca nu sunt cunoscute, fie pentru ca sunt proprietate privata. Este nevoie de realizarea unor cladiri demonstrative cu performanta nZEB probata, care sa ne poata inspira, iar acest lucru este posibil printr-o utilizare eficienta a banilor publici nationali si europeni, care ar trebui sa fie disponibili pentru proiecte de excelenta in reabilitarea cladirilor si nu numai pentru mediocritate, astfel incat sa incurajeze crearea de exemple de bune practici care pot fi multiplicate.
 
- Ce efect au avut pe piata masurile legislative pentru cresterea calitatii in constructii, la un an de la modificarea legislatiei?
- Dupa parerea mea, este prea devreme ca sa se vada schimbarea, dar cu siguranta ca intarirea obligatiilor si marirea amenzilor constituie un pas important pentru cresterea calitatii in constructii. Schimbarea efectiva va depinde in mare masura de aplicarea controlului, ceea ce presupune si dispunerea de personal calificat (si) suficient. Totusi, evolutia societatii se poate vedea si din schimbarea paradigmei de la "Increderea este buna, dar controlul este si mai bun" (Lenin, 1900) la "Controlul este bun, dar increderea este mai ieftina" (Forbes, 2014). Investitia in calificarea personalului in constructii si sporirea preventiei sunt directii mult mai eficiente pentru a creste calitatea constructiilor si, implicit, nivelul de incredere in piata constructiilor, pentru a facilita implementarea conceptului nZEB in realitate.
 
- Sunt companiile din tara noastra interesate sa construiasca sustenabil cladiri nZEB?
- "Sustenabil" sau "durabil" sunt termeni tot mai folositi cand vine vorba de mediul construit. Da, sunt companii in Romania care invata si aplica principiile sustenabilitatii, insa cele mai multe sunt grupuri internationale care si-au dezvoltat serviciile in acest sens, fiind aparent mai aproape de trecerea catre implementarea efectiva a conceptului nZEB, care inca nu pare sa fie aplicabil cu usurinta in Romania. Cercetari anterioare arata ca investitiile necesare si integrarea optima a tehnologiilor adecvate pentru construirea si/ sau renovarea cladirilor la nivel nZEB, precum si pregatirea specialistilor in domeniu sunt printre cele mai importante bariere recunoscute pe piata. Mai mult, castigarea increderii industriei constructiilor si proprietarilor de cladiri in performanta energetica reala a nZEB si diminuarea riscurilor reale asociate noilor tehnologii par sa fie punctele strategice a caror solutionare ar putea facilita realizarea investitiilor mari necesare in procesul de crestere a performantei energetice a fondului de cladiri. Companiile din sectorul de constructii din Romania ar trebui sa isi dezvolte o viziune pe termen lung, prin care sa urmareasca majorarea productivitatii prin calificarea personalului responsabil cu executia si, implicit, prin cresterea competitivitatii companiei. In loc sa isi puna intrebarea "Daca imi calific oamenii si apoi ei pleaca?", angajatorii ar trebui sa se intrebe "Daca nu ii calific si raman?". Este foarte probabil ca, in final, constructorii care nu vor fi pregatiti sa livreze constructii de calitate la nivel nZEB sa nu se mai poata mentine pe piata. De aceea, consider ca este foarte importanta, pe de o parte, rezolvarea problemelor economice ale sectorului constructiilor, prin relansarea proceselor investitionale din surse comunitare/ nationale/ locale si, pe de alta parte, este necesara dezvoltarea pietei de produse, servicii si solutii tehnologice competitive destinate cladirilor noi si existente cu privire la construirea, exploatarea si post-utilizarea acestora, precum si urgentarea pregatirii specialistilor din domeniul constructiilor, pentru a detine competentele necesare realizarii cladirilor de tip nZEB. In acest sens, initiative de dezvoltare colaborativa a pietei, precum Clusterul Pro-nZEB (pro-nzeb.ro) si proiectele europene Train-to-nZEB "Retea de centre de cunoastere pentru cladiri" (train-to-nzeb.com) si Fit-to-nZEB "Scheme inovative de formare profesionala pentru renovarea cladirilor la nivel NZEB" (HORIZON 2020) abordeaza necesitatea imbunatatirii tehnologiilor de constructii si instalatii la cerintele de realizare a cladirilor din categoria nZEB si dezvoltarea competentelor tuturor specialistilor si lucratorilor implicati in lantul de realizare a cladirilor nZEB.
 
- Care credeti ca este cheia catre indeplinirea obligatiilor privind nZEB in Romania?
- Este necesara o schimbare de atitudine/ mentalitate la nivel de sistem, dar si la nivel de individ. Nu putem spera la cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero proiectate si construite "la mica intelegere" intre profesionisti si beneficiari sau intre acestia si autoritati. Conceperea, proiectarea, executia si exploatarea unei cladiri din categoria nZEB nu pot fi realizate prin aplicarea principiului "merge si asa". Pentru a putea spera in implementarea nZEB in Romania, trebuie in primul rand sa ne schimbam noi, ca profesionisti in domeniul constructiilor, prin intelegerea principiilor fizice si economice care stau la baza conceptului nZEB (de ce nu, pornind de la experienta implementarii caselor pasive?), ridicarea nivelului de competente, abordarea adecvata si completa a detaliilor si, nu in ultimul rand, asumarea unei atitudini responsabile, a "lucrului bine facut", orientata catre confortul si sanatatea ocupantului cladirii. Pentru sectorul constructiilor, pregatirea pentru nZEB trebuie sa fie parte din solutie si nu una din multele probleme cu care acesta se confrunta.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
AUTODESKVideoConfAC-iulCOVID-19ALLBIMelmas_1oct
ROCKWOOL 196
A aparut editia
OCTOMBRIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
Acvatot 2019
strabag nivel 1
hilti
ERBASU CONSTRUCT
rigips
CELCO 2020
ssab ag antrepriza generala

Parteneri

HABITAT
C4E FORUM
FPSC_2019
ROGBC 2016
AHK 2018
AICPS_30
econet
ef-de-n
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere