Curatenia localitatilor, aerul respirat, transformarea deseurilor in resursa, adaptarea la schimbarile climatice, constructiile sustenabile, alimentatia pe cat posibil cu produse locale sunt factori care influenteaza calitatea vietii oamenilor, mediul inconjurator, dar si economia. Iata cateva dintre temele dezbatute marti, la intalnirea lunara a membrilor AHK Romania. La discutia moderata de Ilinca Pandele, director departament Membri, au fost invitati: Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Daniel Gross, CEO Rewe Romania, Radu Merica, CEO RER Ecologic Group si Eugen Panescu, arhitect si urbanist.

"Colaborarea dintre mediul economic, politic si societate este foarte importanta. Numai asa se pot crea solutii sustenabile si strategii si se pot da noi impulsuri pentru viitorul Romaniei. De asemenea, inovatiile si investitiile in domeniul economiei circulare deschid noi linii de business pentru companiile din Romania. Acest lucru va consolida competitivitatea tarii si a Uniunii Europene si va crea noi locuri de munca”, a spus presedintele AHK Romania, Andreas Lier, in deschiderea dezbaterii „Mediu-Clima-Economie. Romania quo vadis ?”.

Transformarea provocarilor climatice in oportunitati a fost subliniata si de ministrul Mediului, care a remarcat ca tema modificarilor climatice nu mai este deloc una filozofica, ci una care ne afecteaza viata: "Europa si Romania au o sansa legata de evolutia acestor lucruri, pentru ca adaptarea la efectele schimbarilor climatice e singurul lucru pe care il putem face. Adaptarea poate sa insemne investitii, oportunitatii de business, capital in industrie, inovare. Asa cum se intampla deja in tarile vestice, cred ca tema anului 2025 va fi apa.”

In prezent exista insa tehnologii de proiectare si planificare care pot face previziuni in legatura cu schimbarile climatice si astfel se pot diminua efectele acestora asupra localitatilor, si in special asupra oraselor. "Noi lucram deja cu software, cu oameni pregatiti care analizeaza in avans sistemele de planificare adaptiva si climatica. Nu mai trebuie sa intuiesti pe unde bate vantul, cantitatile de apa sau temperatura. Ne dorim doar ca metodologia privind constructiile sa integreze mediul si mai ales efectele produse de ceea ce construim si dezvoltam asupra mediului,” a explicat arhitectul urbanist Eugen Panescu. 

Constructiile si intreaga activitate a oamenilor genereaza deseuri, care din nou, influenteaza clima si calitatea vietii, dar care pot crea si oportunitati economice. Una dintre acestea este transformarea deseurilor in resurse pentru alte industrii. E nevoie insa de o reglementare care sa diferentieze un deseu de materia prima. 

 

 

"Mi-as dori niste standarde tehnice pentru deseurile provenite din constructii si demolari si pentru deseurile biodegradabile, care sa defineasca exact cand inceteaza statutul de deseu. Pentru ca doar atunci poti sa sti ce inseamna reciclare. Daca nu exista definitia reciclarii, n-ai cum sa masori ratele de reciclare,” a spus Radu Merica, director general al RER Ecologic Group.

Un prim pas in directia asumarii curateniei din localitati il reprezinta sistemul de garantie-returnare (SGR), care in curand va implini un an de la lansare. Acesta este cel mai mare parteneriat public-privat de pana acum din Romania, care dupa un an a reusit reciclarea a aproximativ 80% din cantitatea de ambalaje adunate. „SGR nu rezolva in totalitate problema deseurilor, dar este un bun exemplu pentru societatea romaneasca. La finalul mandatului meu las o Romanie mai curata, si acest lucru se datoreaza si SGR”, a spus ministrul Fechet. El a mentionat si cateva oportunitati de afaceri create de SGR: fabrici de containere modulare pentru instalarea aparatelor de colectare automate, sute de noi locuri de munca, investitii. Tinta este ca pe viitor sa fie incluse si alte tipuri de ambalaje precum sticla sau tetra pak. 

SGR-ul, alaturi de eficienta energetica, recuperarea apei sau izolarea cladirilor arata ca sustenabilitatea este profitabila, a fost opinia directorului general al Rewe Romania, Daniel Gross. „De cele mai multe ori, sustenabilitatea aduce si rentabilitatea superioara economica. E nevoie si de investitii si acest lucru poate fi partial sprijinite de catre stat, dar mi-as dori sa promovam mai mult avantajele sustenabilitatii. Inca exista ideea ca daca esti sustenabil, esti mai scump. Nu este cazul, noi am incercat foarte multe proiecte si va pot spune ca de cele mai multe ori randamentul a fost pozitiv,” a explicat Gross.

Unul dintre aceste proiecte este si Triplu RO, prin care Penny incearca sa cumpere cat mai mult de la producatorii locali, pentru a oferi produse care sa aiba ingredientul principal romanesc. „Este sustenabil, pentru ca pe de o parte scade amprenta de CO₂, iar pe de alta parte clientul isi doreste produse romanesti.” a mai spus el, adaugand ca e nevoie de investitii pe partea de procesare a produselor alimentare.

Pentru a transforma toate aceste provocari in oportunitati este nevoie de dialog. Acest lucru l-a subliniat si ministrul Mircea Fechet, care a aratat in incheierea dezbaterilor, ca „mediul economic este afectat de toate deciziile pe care le luam la minister sau la guvern”.