La inceputul lunii iulie a.c., viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei - BNR, Liviu Voinea, s-a referit, in cadrul unei conferinte, la finantarea prin imprumuturile acordate de sistemul bancar a investitiilor efectuate de companii, aratand ca, desi potential exista, creditarea pentru firme continua sa ramana la un nivel relativ scazut.

„Din informatiile de la Ministerul Finantelor Publice - MFP, coroborate cu ale BNR, precum si din calculele specialistilor bancii centrale, rezulta ca, inclusiv in 2016, politica de creditare a institutiilor bancare favorizeaza imprumuturile acordate populatiei, in detrimentul celor destinate companiilor. Astfel, daca luam in considerare doar creditul nou (respectiv creditul cu data de acordare in perioada de referinta - anume anul 2016, din care au fost eliminate creditele care au suferit restructurari si refinantari), rezulta ca in cazul companiilor s-au acordat cel mult 17 miliarde lei (cea mai mare parte a sumei avand ca destinatie  finantarea stocurilor si echipamentelor), in timp ce pentru populatie creditele noi au depasit 22 miliarde lei, din care ponderea revine creditelor de consum si celor din programul Prima Casa. Tot la acest capitol, al creditelor noi, ar mai trebui mentionat ca, suplimentar, pentru cresterea acuratetei datelor, in cazul companiilor nefinanciare au fost eliminate creditele de trezorerie, in timp ce, in cazul populatiei, au fost eliminate si creditele care au suferit conversii din alte monede”, a declarat, in cadrul prezentarii sale, Liviu Voinea.

Potrivit viceguvernatorului BNR, la 31 decembrie 2016, stocul creditului acordat de bancile locale catre firme a fost de 13,3% din PIB, iar anul trecut au ajuns la maturitate credite de peste 8 miliarde lei, ce reprezinta mai mult de 50% din volumul de credite noi acordate in acelasi an. Mai se evidentiaza si realitatea potrivit careia 30% din creditele noi au maturitatea sub un an (deci companiile sunt finantate pe termen foarte scurt), in timp ce accesarea imprumuturilor bancare de agentii economici care nu au mai efectuat pana acum acest demers continua sa fie foarte dificila. Astfel, datele BNR indica si ca doar 1/3 din firmele care au accesat un credit nou in 2016 sunt la primul credit.

In continuare, Liviu Voinea s-a referit la principiul atractivitatii/neatractivitatii finantarii investitiilor efectuate de companiile prezente in cadrul Bursei de Valori Bucuresti - BVB, punand in evidenta indicatorul Q al lui Tobin, acest Q fiind valoarea de piata a firmei/ costul de inlocuire a stocului de capital (valoarea activelor firmei). Astfel, un indice Q mai mare ca 1 stimuleaza investitiile, iar un indicator Q mai mic decat 1 arata prime de risc mari si, implicit, lipsa de atractivitate a investitiilor.

„Din diagrama ce prezinta dinamica indicatorului Q al lui Tobin, privind atractivitatea investitiilor pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti, rezulta ca dupa anii de varf 2004-2007, cand indicele Q a fost cuprins intre 2,29 si 3,28, in anul 2008 a avut loc o prabusire a acestuia, la 0,76. Totusi, anii 2009-2010 au reprezentat o perioada in care investitiile efectuate de companiile listate la BVB puteau fi stimulate prin credite, deoarece indicii Q au fost de 1,04 si 1,08. Insa, din 2010 si pana in 2016 indicatorul Q nu a mai depasit cifra 1, plasandu-se, anul trecut, la 0,85 si fiind asemanator anului 2002 (cand indicele Q s-a plasat la 0,84). Daca se iau in considerare toate firmele active in economia nationala, nu este surprinzator ca momentul 2007 a reprezentat un varf al investitiilor; astfel, din 605.956 de companii ce erau active in economia nationala, 233.098 au realizat investitii. In 2016 au fost active mai multe firme, respectiv 608.246 de agenti economici, din randul carora s-au evidentiat numai 138.059 de companii ce au efectuat investitii. Putem astfel observa ca actualmente, la nivel national, doar o firma din cinci realizeaza investitii, iar valoarea medie a unei investitii nu depaseste 420.000 de lei pentru o firma, fiind astfel prea mica pentru a contribui, de pilda, la crearea unor capacitati noi”, a mai subliniat Liviu Voinea.

Dar in acest caz viceguvernatorul BNR a aratat si unele deficiente la nivelul bancilor comerciale, care au in general o oferta de credite supraexpusa la riscul suveran (motiv pentru care exista anumite implicatii si sensibilitati in cazul in care rata dobanzii se modifica), insa nu acesta este principalul motiv pentru care oferta de imprumuturi adresate firmelor ramane relativ neatractiva. „Insasi structura personalului institutiilor bancare ce se adreseaza agentilor economici reflecta o anumita ineficienta, pentru ca doar 1/3 din angajatii unei banci lucreaza in creditare. Totodata, modelul de business bancar este orientat clar catre populatie si este orientat pe marje, nu pe volum, ba mai mult, tot aproape 1/3 din personalul specializat in creditare lucreaza pentru firme. Dintr-un chestionar al BNR privind nivelul de pregatire profesionala a personalului din mediul bancar, aferent anului 2016, am aflat si ca pregatirea personalului care lucreaza direct cu firmele trebuie sa fie in mod clar imbunatatita, mai ales ca rata creditelor neperformante (NPL) este invers proportionala cu gradul de pregatire profesionala”, a mai subliniat Liviu Voinea.

In fine, dar nu in ultimul rand, oficialul bancii centrale a vorbit despre potentialul nevalorificat de creditare (pe ramuri ale economiei), la nivelul IMM. Practic, pe plan national, exista cel putin 12.200 de firme, cu un potential de creditare de circa 5% din PIB, cel mai puternic astfel de potential remarcandu-se, ca valoare, in industrie (circa 10 miliarde lei), comert (usor peste 8 miliarde lei), servicii si utilitati (7 miliarde lei), constructii (3 miliarde lei), imobiliare (3 miliarde lei), respectiv agricultura (circa 2,5 miliarde lei). Potrivit datelor prezentate de Liviu Voinea, cea mai mare discrepanta intre fluxurile noi de credite acordate IMM in anul 2016 si potentialul de creditare pentru aceeasi categorie de firme (consemnat in decembrie 2015) se constata in sectorul de constructii, unde exista cel mai redus nivel de imprumuturi acordate din intreaga economie nationala (undeva in jur de maximum un miliard de lei). Pentru a vizualiza prezentarea integrala a viceguvernatorului BNR, click aici!