- Proiectul "Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)", cu o valoare de finantare de 3,8 miliarde lei, urmareste limitarea efectelor negative ale fenomenelor de eroziune a plajelor si falezelor de-a lungul litoralului Marii Negre, contribuind semnificativ la mentinerea ecosistemelor marine litorale, asigurarea stabilitatii in timp a zonei, mentinerea valorilor socio-economice si de mediu ale zonei. Obiectivul general al proiectului este asigurarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si gestionarea riscului prin protectia la eroziune a liniei tarmului in conditii medii anuale si in timpul evenimentelor cu perioada de recurenta de pana la 1/100 ani, pentru o durata de viata proiectata de 50 ani. Prin implementarea acestei faze a proiectului se vor realiza lucrari de indiguire si protectie pe 30,54 km de tarm (plaja/ faleza) si vor fi reabilitate doua stavilare. Astfel, in prima etapa a Fazei II, se vor reabilita stavilarele Edighiol/ Periboina si plajele Mamaia (6.950 km), Tomis-Cazino (790 metri liniari), Agigea (1,2 km), Eforie (5,75 km), iar in etapa a doua, plajele Costinesti (2,55 km), Olimp (3,5 km), Jupiter-Neptun (2,55 km), Balta Mangalia - Venus - Aurora (3,1 km), Mangalia - Saturn (2,5 km) si 2 Mai (1,65 km).

Proiectul se afla, in acest moment, intr-un stadiu fizic de 35,25%, respectiv un stadiu financiar de 25,66%. Contractul de finantare se afla in procedura de etapizare (fazare), finantarea pentru restul lucrarilor de executat urmand a fi alocata prin Programul Dezvoltare Durabila (2021-2027). Durata de implementare a tuturor investitiilor este de 36 de luni, termenul de finalizare fiind estimat in anul 2026.

 

- Proiectul "INFRAMETEO - Modernizarea infrastructurii de monitorizare si avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe in vederea asigurarii protectiei vietii si a bunurilor materiale" beneficiaza de o finantare de 246 milioane de lei (inclusiv TVA) si are o perioada de implementare de 23 de luni. Prin implementarea acestuia, urmarim modernizarea retelei de radare meteorologice (7 radare meteorologice Doppler, dual-polarimetrice, in banda S), a retelei de detectie a fulgerelor, precum si a infrastructurii de comunicatii, precum si imbunatatirea performantelor sistemului informatic al Administratiei Nationale de Meteorologie. Proiectul prevede, de asemenea, extinderea modernizarii retelei nationale de statii meteorologice automate, implementarea unor sisteme de receptie, prelucrare, vizualizare, arhivare si diseminare a datelor de la satelitii meteorologici si de supraveghere a atmosferei, dar si infiintarea Centului Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul Organizatiei Meteorologice Mondiale (OMM).

In prezent, la nivelul OMM nu exista implementat un proiect prin care sa fie contactate in timp real Serviciile Meteorologice Nationale, in ceea ce priveste schimbul operativ de date agrometeorologice. Regiunea a VI-a Europa nu dispune de un centru unic unde sa se realizeze stocarea si arhivarea datelor agrometeorologice, instalarea unui portal web care sa permita accesul la produsele agrometeorologice in timp real, diseminarea in timp real a informatiilor agrometeorologice catre principalii beneficiari, precum si asigurarea intercomunicarii cu celelalte centre agrometeorologice nationale din Uniunea Europeana.

Infiintarea Centrului Agrometeorologic pentru Regiunea VI-Europa din cadrul OMM va contribui la determinarea impactului vremii si climei asupra sistemelor agricole existente si viitoare, precum si actiunile necesare pentru asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a sistemelor agricole in cadrul RA VI Europa. Centrul va oferi tarilor europene date si informatii agrometeorologice relevante, cum ar fi umiditatea solului si fenologia plantelor, buletine si produse/servicii agrometeorologice, precum si activitati suport de formare profesionala.

 

- Valoarea totala a finantarilor disponibile pentru investitii in infrastructura de mediu disponibile prin PNRR este de 3,6 miliarde euro. Pana in acest moment, au fost accesate fonduri pentru 4 din cele 16 componente ale programului. Astfel, in cadrul Componentei 1 - Managementul apei, pentru extinderea sistemelor de apa si canalizare in aglomerari mai mari de 2 000 de locuitori echivalenti, se afla in derulare etapa de contractare, astfel ca au fost deja semnate 14 contracte de finantare, in valoare de 62,3 milioane de euro, atingand astfel un grad de contractare de 10,4%. Pentru Investitia 2 - Colectarea apelor uzate in aglomerari mai mici de 2.000 de locuitori echivalenti, au fost semnate 30 de contracte de finantare, in valoare de 98,3 milioane de euro, atingand un grad de contractare de 57,87%. Pentru aceste investitii, s-au alocat peste 90% din fondurile disponibile, fiind inca disponibili 30 milioane de euro pentru retele de canalizare pentru aglomerarile sub 2000 l.e. Pentru Investitia 3. Sprijinirea conectarii populatiei cu venituri mici la retelele de alimentare cu apa si canalizare existente mai sunt fonduri disponibile. Din alocarea totala, au fost semnate 10 contracte de finantare, in valoare de 20,67 milioane de euro, atingand un grad de contractare de 12,31%. Prin aceasta componenta se mai aloca finantari pentru reabilitarea liniilor de aparare existente (diguri) si a acumularilor existente (baraje), pentru dotarea adecvata a administratiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, pentru realizarea cadastrului apei, precum si pentru extinderea retelei nationale de observatii din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat National (SIMIN). Pe aceste directii de investitii au fost semnate contracte de finantare cu o valoare totala de peste 128 milioane de euro.

In cadrul apelurilor lansate pe Componenta 2 a PNRR, Paduri si protectia biodiversitatii, s-au semnat, in total, 362 de contracte, cu o valoare aproximativa de 106 milioane euro, prin care sunt vizate actiuni de impadurire si reimpadurire, dezvoltarea de capacitati moderne de producere a materialului forestier de reproducere (pepiniere mari si mici). Pe toata componenta s-au semnat cumulat 369 de contracte in valoare totala de aproximativ 355 de milioane de euro , adaugandu-se investitii precum actualizarea planurilor de management aferente pentru 250 de arii naturale protejate de interes comunitar si cresterea capacitatii institutionale a Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate, reconstructia a minimum 2.800 ha de habitate de pajisti din ariile naturale protejate etc.

Pe Componenta 3. Managementul deseurilor, pe directiile de investitii majore care vizeaza modernizarea si completarea sistemelor de management integrat al deseurilor municipale la nivel de judet sau la nivel de orase/ comune au fost semnate 726 de contracte de finantare cu o valoare de aproximativ 677 milioane de euro, ceea ce inseamna peste 70% grad de contractare; Contractele vizeaza infiintarea de centre de colectare cu aport voluntar (CAV mic), in valoare de 464 milioane de euro, atingand astfel un grad de contractare de 102,6%. Pentru construirea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separata a deseurilor la nivel local (insule ecologice digitalizate), au fost semnate 167 contracte de finantare, in valoare de 140,1 milioane de euro (grad de contractare de 70%). Pentru centre de aport voluntar destinate marilor aglomerari urbane  au fost semnate 13 contrate in valoare totala de aproximativ 73 milioane de euro, care atinge un grad de contractare de 93%. 

Pe Componenta 7. Transformarea digitala, pentru digitalizarea in domeniul mediului, au fost semnate doua contracte de finantare, in valoare de aproape 52 milioane de euro, atingand astfel un grad de contractare de 100%.

 

- MMAP realizeaza politica la nivel national in domeniul silvic, desfasurandu-si activitatea in domeniul managementului forestier astfel incat sa se asigure gestionarea durabila a resurselor forestiere. Gestionarea padurilor din tara noastra se realizeaza pe baza obligativitatii respectarii regimului silvic, care este stabilit prin reglementari specifice. Acestea au scopul de a asigura indeplinirea cu continuitate atat a functiei padurii de a furniza masa lemnoasa necesara nevoilor economice ale societatii noastre, inclusiv a lemnului de foc pentru populatie, cat si a celorlalte functii de protectie - sociala si de mediu, de conservare a biodiversitatii, de atenuare a influentelor provocate de fenomenele extreme generate de schimbarile climatice etc. Astfel, toate lucrarile din domeniul silvic care se realizeaza in padure si care au ca rezultat recoltarea de lemn, trebuie sa se desfasoare conform reglementarilor specifice - diverse acte normative, norme tehnice si instructiuni. Acestea stabilesc printre altele si modul de valorificare a lemnului. 

In general, din considerentele aratate mai sus, volumul de lemn exploatat din paduri este limitat, conform normelor tehnice din silvicultura si amenajamentelor silvice (planurile de administrare a padurii), iar masa lemnoasa care provine din padurile proprietate publica se vinde la licitatie conform prevederilor legale, fiind achizitionata de catre operatorii economici, in conditiile economiei de piata.

Conform prevederilor Legii nr. 46/2008 Codul silvic, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica se face potrivit unui regulament, care are in vedere, printre altele, "prioritatea alocarii resurselor de materiale lemnoase din padurile proprietate publica, necesare incalzirii locuintelor populatiei". In conditiile existentei pietei libere a lemnului, cand operatorii economici reactioneaza puternic fata de posibile masuri avand caracter anticoncurential, Regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica mentionat, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 715/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost elaborat si actualizat de o maniera transparenta si participativa, care a generat numeroase dezbateri si dispute, suferind mai multe modificari de-a lungul timpului.

Una din cauzele posibile cu privire la "scumpirea lemnului", daca aceasta se refera la lemnul de foc, ar putea fi scaderea ofertei de lemn de foc la preturi modice, care ar putea fi generata de scaderea volumului de lemn comercializat/ dobandit din taieri ilegale, datorita masurilor luate de MMAP pentru combaterea infractionalitatii in acest domeniu.

 

- Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) intreprinde eforturi continue pentru mentinerea si dezvoltarea actualelor linii de finantare, precum si pentru initierea de noi programe in functie de obiectivele urmarite si prioritatile stabilite la nivel national. Avand in vedere interesul crescut pentru programele finantate din Fondul pentru mediu, la nivelul institutiei se depun eforturi constante pentru imbunatatirea platformei utilizate pentru incarcarea documentelor de catre solicitanti, dar si pentru eficientizarea implementarii programelor. In acest sens, AFM a simplificat procedurile de accesare a programelor finantate din Fondul pentru mediu prin descentralizarea unor programe, cu ajutorul primariilor sau instalatorilor care se implica direct in analiza si implementarea proiectelor. Astfel, in cadrul Programului denumit generic Casa Verde, instalatorii validati au obligatia de a verifica existenta tuturor documentelor obligatorii care trebuie incarcate in aplicatia informatica de catre solicitanti, precum si valabilitatea si eligibilitatea acestora.

Totodata, pentru sesiunea aferenta anului 2024, tinand cont de interesul sporit fata de program, la nivelul AFM se doreste diminuarea termenelor de inscriere a persoanelor fizice pe regiuni, astfel incat programul sa ajunga mai rapid in etapa de implementare. Nu in ultimul rand, la nivel intern se studiaza si se dezbat cu atentie si alte posibile masuri pentru buna desfasurare a Programului, iar in masura in care se va ajunge la concluzia ca acestea sunt oportune pentru eficientizarea implementarii proiectelor, vor fi adoptate in cadrul viitoarelor sesiuni de finantare.

- Gestionarea deseurilor si, mai nou, a colectarii ambalajelor de bauturi prin Sistemul Garantie-Returnare (SGR), gasirea unor solutii pentru a face fata secetei si desertificarii, implementarea centrelor de aport voluntar al deseurilor, atenuarea problemelor legate de calitatea aerului sunt cateva dintre directiile in care se indreapta bugetul de 3 miliarde de lei pe care il are Ministerul Mediului pentru 2024, suma la care se adauga fondurile disponibile prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

Romania are mai multe proceduri de infringement pe deseuri, iar SGR rezolva o parte din probleme. In primele trei luni ale Sistemului de Garantie-Returnare (perioada decembrie-februarie) s-au recuperat aproximativ 23 de milioane de recipiente de plastic, sticla sau metal, cu un varf de 21 de milioane doar in februarie. In total, producatorii au pus pe piata peste 500 de milioane de ambalaje de bauturi cu logo SGR, insa o mare parte dintre ele sunt inca in depozitele comerciantilor. Tinta de reciclare propusa este de 80% pentru 2025 si peste 90% pentru 2026.

O alta problema catre care ar urma sa mearga o parte din banii din bugetul Ministerului Mediului este atenuarea impactului schimbarilor climatice, un subiect care trebuie sa fie pe agenda cetatenilor, pentru ca efectele incep sa se vada tot mai intens. De exemplu, in sudul Romaniei, spre deosebire de alti ani, viteza cu care se pierde acum teren arabil si se desertifica este din ce in ce mai mare.

De altfel, "seceta" a devenit cuvantul de ordine in agricultura, fenomenul afectand culturile, productia si, in final, afacerile fermierilor si ale gigantilor responsabili de ceea ce ajunge pe mesele fiecaruia dintre noi. Dincolo de pierderile economice, indicatorii care pot fi utilizati pentru a contoriza efectele fenomenelor extreme sunt costurile pentru sanatate, pentru agricultura, pentru industria asigurarilor, pentru infrastructura. Fenomene extreme precum furtunile din timpul verii, care produc grindina de mari dimensiuni, vant intens, precipitatii abundente, descarcari electrice si tornade, dar si valurile de caldura, perioadele cu seceta si incendiile de vegetatie isi pun amprenta asupra evolutiei businessurilor din diferite domenii.

Un buget de peste 500 de milioane de euro este prevazut prin PNRR pentru ca Romania sa construiasca, pana in septembrie 2024, minimum 250 de centre de colectare prin aport voluntar (CAV) dintr-un total de aproape 600. Acestea vor fi locuri unde ar urma sa fie colectate deseurile menajere care nu pot fi colectate in sistem "door-to-door", adica direct de la cetatean, si fluxurile speciale de deseuri. Centrele vor deservi comunitati de pana la 50.000 de locuitori si vor fi amplasate la limita sau in afara unitatilor administrativ-teritoriale, urmand sa preia, asadar, deseurile pe care nu le ridica firmele de salubritate.

In ceea ce priveste calitatea aerului, o alta problema acuta a Romaniei, si aici suntem intr-o procedura de infringement. Spre deosebire de alti ani insa, putem spune ca avem o «captura» mai mare de date. In Bucuresti sunt aproximativ 35 de puncte de masurare a calitatii aerului, din care cele mai multe functioneaza in acest moment. Fiecare autoritate locala trebuie sa aiba un plan pentru a rezolva neregulile. Principalele cauze ale poluarii in Bucuresti sunt traficul (in proportie de 58%), incalzirea rezidentiala (27%), activitatea industriala (13%). Planul Integrat de Calitate a Aerului trebuia sa cuprinda mai multe masuri care sa fie implementate in perioada 2018-2022, dar in 2020 Primaria Capitalei a sistat investitiile, iar masurile nu au fost duse la indeplinire. Un nou plan integrat de calitate a aerului nu a fost intocmit nici pana astazi, asa ca Bucurestiul isi continua existenta cu procedura de infringement.