Romania are o noua oportunitate strategica rara: sa imbine tranzitia energetica si protectia sociala cu dezvoltarea unui sector forestier durabil si a unei industrii moderne a lemnului. Prin Planul National Social pentru Clima (PNSC), finantat cu peste 6 miliarde euro din Fondul Social pentru Clima al Uniunii Europene, resursa regenerabila lemn poate fi transformata intr-un motor al bioeconomiei si al incluziunii sociale daca Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene (MIPE) va sprijini utilizarea lemnului, anunta ASFOR - Asociatia Forestierilor din Romania.

"Este esential ca acest plan sa integreze in mod real padurile, industria lemnului si comunitatile rurale in strategiile de reducere a emisiilor, renovare energetica si crestere economica. Romania poate si trebuie sa devina un exemplu european de utilizare superioara a resurselor naturale in beneficiul societatii", precizeaza reprezentantii ASFOR.

 

Lemnul este un material strategic in tranzitia catre constructii cu amprenta redusa de carbon. Comisia Europeana, prin Strategia Forestiera a UE pentru 2030, incurajeaza utilizarea lemnului in constructii si inlocuirea materialelor poluante cu solutii ecologice, regenerabile.

"Este esential ca masurile din PNSC care vizeaza renovarea cladirilor si eficienta energetica sa sprijine activ utilizarea materialelor naturale - fatade din lemn, tamplarie din lemn, izolatii pe baza de fibra de lemn sau celuloza, panouri din lemn stratificat (CLT). In special in mediul rural, lemnul este mai potrivit decat alternativele sintetice, oferind nu doar izolatie termica, ci si beneficii economice si ecologice.

Pentru ca lemnul romanesc sa fie utilizat superior, trebuie sa incurajam o silvicultura bazata pe cicluri lungi de productie, capabila sa furnizeze sortimente valoroase. Astazi, doar o mica parte din lemn este transformat in produse cu durata lunga de viata - tamplarie, mobila, elemente constructive.

Este timpul sa aplicam cu adevarat principiul utilizarii lemnului in cascada: prima data in constructii, apoi in mobilier, apoi in panouri si, doar in ultima instanta, ca sursa de energie. Sprijinind valorificarea superioara a lemnului, sustinem de fapt o gospodarire forestiera responsabila, care mentine biodiversitatea, protejeaza solurile si ofera locuri de munca durabile in zonele montane si forestiere", mai arata ASFOR.

 

 

Pentru ca padurile si lemnul sa devina parte integranta a tranzitiei ecologice, ASFOR propune ca Planul National Social pentru Clima sa includa:

• Subventii pentru materiale de constructie ecologice din lemn in renovarea locuintelor vulnerabile;

• Sprijin pentru microintreprinderi din industria lemnului care investesc in produse cu valoare adaugata mare;

• Promovarea constructiilor din lemn in infrastructura publica (scoli, centre comunitare, dispensare);

• Dezvoltarea de clustere regionale pentru bioeconomie forestiera si antreprenoriat rural;

• Campanii de informare pentru beneficiarii PNSC cu privire la avantajele materialelor din lemn.

 

Potrivit ASFOR, PNSC nu trebuie privit doar ca un instrument de protectie sociala. "Poate si trebuie sa fie un instrument de modernizare economica, de dezvoltare rurala, de inovare si de crestere a valorii adaugate din resurse regenerabile. Iar padurile - gestionate responsabil - si lemnul - folosit inteligent - pot fi elementele cheie ale acestui model.

Romania are resurse, are traditie, are industrie si are profesionisti. Avem nevoie de politici coerente care sa sprijine integrarea padurii in economia viitorului. Nu vom atinge neutralitatea climatica fara o economie a lemnului care respecta natura, creeaza locuri de munca si construieste durabil.

Este momentul ca Romania sa isi construiasca viitorul din lemn. Nu doar case, ci un model economic", a declarat Ciprian-Dumitru Musca, președintele ASFOR.