Impactul masurilor fiscale cuprinse in legea pe care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament va fi unul semnificativ, in special pentru entitatile care urmeaza sa fie impozitate pe cifra de afacaeri, in cazul carora rata efectiva de impozitare va creste considerabil, la 20%-30%, dupa intrarea in vigoare a noilor reglementari, potrivit unei analize realizate de expertii Deloitte Romania. Cele mai afectate domenii sunt tehnologie si telecomunicatii, industria auto, retail, domeniul farmaceutic si industria prelucratoare. Conform aceleiasi analize, impozitul pe cifra de afaceri ar aduce in plus la bugetul de stat 6,5 miliarde de lei pe an. Expertii Deloitte atrag atentia ca legea ar putea intra in vigoare chiar din luna octombrie, dat fiind ca mai trebuie doar promulgata de presedintele Romaniei si publicata in Monitorul Oficial. Printre masurile cu aplicabilitate imediata se numara restrangerea facilitatilor acordate angajatilor din anumite domenii, precum scutirea de impozit pe veniturile care depasesc 10.000 de lei pe luna pentru angajatii din IT, si reintroducerea contributiei la sanatate pentru angajatii din constructii si sectorul agricol. 

"Acest pachet de masuri trateaza «un simptom» acut, dar nu si cauza «bolii», ceea ce induce efecte adverse in economie. Este adevarat ca deficitul bugetar trebuie redus si era nevoie de masuri in aceasta directie, insa ele par dezechilibrate, dat fiind ca impactul financiar estimat pentru anii urmatori provine in proportie de aproximativ 85% din taxarea suplimentara si, in consecinta, in mica parte din reducerea cheltuielilor. Dar, din nou, autoritatile au mers pe o abordare din care lipsesc studiile de impact, masurile concrete de limitare a evaziunii fiscale si o viziune clara cu privire la reasezarea sistemului fiscal national in ansamblul sau. Ramane de vazut care va fi impactul lor real in practica, dar este foarte important ca, din acest moment, sa inceapa elaborarea unei strategii fiscale coerente, pe baza unor studii solide, care, chiar daca necesita timp pentru conturare, sa reaseze sistemul fiscal pe baza corecte si sustenabile. De altfel, revizuirea cadrului fiscal este prevazuta si in PNRR, insa se pare ca, cel putin pentru moment, nu reprezinta o prioritate. In plus, factorii de decizie trebuie sa identifice domeniile prioritare pentru dezvoltarea economiei nationale, cu productivitate mult peste medie, pe care sa le stimuleze cu facilitati fiscale si care sa constituie unul dintre pilonii strategiei. In paralel, este necesar sa inceapa tratamentul pentru cauza «bolii», care este reprezentata de ponderea cheltuielilor curente ale statului, mult prea mare in raport cu cea destinata investitiilor, care cumuleaza doar putin peste 18% din total in 2023, chiar daca in crestere fata de anul anterior, astfel incat veniturile suplimentare obtinute ca urmare a noilor masuri fiscale sa fie directionate catre proiecte prioritare ale statului, de dezvoltare a infrastructurii de transport, educatie, sanatate etc. in beneficiul intregii societati”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice, Deloitte Romania.

 

"Poate cea mai importanta masura cuprinsa in acest pachet, ca impact, este introducerea unui nivel minim al impozitului pe profit, care se va determina prin aplicarea unei cote de 1% din cifra de afaceri, si care va fi aplicabil daca impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic in suma absoluta decat acest nivel minim. Aceasta masura se va aplica companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, dupa estimarile noastre, deci o treime din marii contribuabili, companii romanesti si multinationale. La aceasta masura se adauga un impozit pe profit suplimentar, in cazul institutiilor financiare (2% din principalele venituri in primii doi ani, 1% ulterior), si a companiilor din industria de petrol si gaze cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro (0,5% din cifra de afaceri). 

Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma sa fie taxate la cifra de afaceri si doar 30% raman la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 si estimarilor pe 2023. In consecinta, pentru acestea, dar si pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, cel mai probabil va creste cota efectiva de impozitare incepand cu 2024. Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie si telecomunicatii, pentru care impozitul total urca la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) si industria prelucratoare (la 28%). Calculele au la baza impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut si cifra de afaceri estimata. Este de retinut faptul ca impozitul pe cifra de afaceri se aplica si societatilor din aceleasi categorii care au pierdere fiscala, aproximativ 100 din totalul mentionat. Masurile intra in vigoare la 1 ianuarie 2024 si ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania. 

 

"Prevederile referitoare la impozitarea veniturilor din salarii, spre deosebire de majoritatea masurilor, vor fi aplicabile din prima luna dupa publicarea actului normativ in Monitorul Oficial. In aceste conditii, angajatorii trebuie sa fie pregatiti pentru conformare imediat, fiind vorba de impozite cu retinere la sursa. Renuntarea la scutirea de impozit pe veniturile angajatilor din IT care depasesc 10.000 de lei pe luna va afecta salariul net sau costul salarial pentru angajator. Spre exemplu, in prezent, pentru un salariu brut de 14.000 de lei/luna, angajatul ramane cu 9.100 de lei net, dupa retinerea contributiilor in suma de 4.900 de lei. In noua formula, angajatul din IT va putea opta sa renunte la contributia la pilonul II de pensii (care in prezent este de 3,75%, insa va creste la 4,75% de anul viitor), caz in care va ramane cu un salariu net de 9.350 de lei pe luna (sau 9.486 de lei incepand cu 2024), deci mai mult decat in prezent. Optiunea pentru mentinerea contributiei la pilonul II de pensii va atrage scaderea salariului net la 8.840 de lei luna. De asemenea, reintroducerea contributiei de sanatate pentru salariatii din constructii va determina o scadere a venitului net pentru acestia. Spre exemplu, la un salariu net de 5.000 de lei, costul total al angajatorului este, in prezent, de 6.492 de lei. Ulterior, pentru a mentine salariul net, angajatorul va trebui sa suporte un cost total de 7.436 de lei (+15%). In caz contrar, salariul net scade la 4.365 de lei (-13%). Angajatii din acest sector au in continuare posibilitatea de a renunta la contributia pentru pilonul II de pensii. In consecinta, ambele masuri vor pune presiune pe angajatii din aceste sectoare care pana acum beneficiau de aceste facilitati, dar si pe angajatori, de la care se asteapta sa acopere, cel putin partial, aceasta posibila scadere a veniturilor nete. In plus, beneficiarii tichetelor de masa sau de vacanta vor avea de suportat, si pentru acestea, contributia la sanatate de 10% care pana acum nu era datorata. 

Printre alte masuri, mai este de remarcat cresterea cotei de impozit pe venit de la 16% la 70% pentru veniturile a caror sursa nu a fost identificata, constatate in cadrul unei verificari a situatiei fiscale personale. Aceasta masura insa va fi aplicabila pentru veniturile identificate in urma verificarilor incepute dupa 1 iulie 2024, deci se acorda indirect o perioada pentru contribuabili de a se conforma voluntar, situatie care le-ar permite utilizarea cotelor curente de impunere (semnificativ mai mici), in functie de tipul de venit obtinut”, a declarat Raluca Bontas, Partener Servicii Fiscale, Deloitte Romania.

 

"Pentru companii, o masura importanta cuprinsa in aceasta lege este cea legata de generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura, pentru toate operatiunile taxabile in Romania, cu exceptia exporturilor si a livrarilor intracomunitare. Procesul are doua etape importante: intre 1 ianuarie si 30 iunie 2024, este obligatorie raportarea facturilor in sistem electronic in termen de cinci zile lucratoare de la emitere, iar dupa 1 iulie 2024, facturile trebuie emise direct din sistemul RO e-Factura, astfel ca cele pe hartie sau emise in vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal. Furnizorii vor beneficia de o perioada de gratie, in primele trei luni din 2024, in care nu se vor aplica amenzi pentru neconformare. Prin aceasta masura, Romania se aliniaza tendintelor la nivel european cu privire la facturarea electronica, dupa ce tari precum Italia, Serbia sau Ungaria au implementat sisteme similare, iar alte state, cum ar fi Germania, Belgia, Letonia, Polonia, si-au anuntat intentia de a introduce facturarea electronica obligatorie in urmatorii doi ani. In zona de taxe indirecte, alte masuri importante sunt cele de majorare a unor cote de TVA. Printre acestea se numara si cresterea TVA de la 5% la 9% pentru locuintele care respecta conditiile pentru aplicarea cotei reduse, masura care necesita o atentie sporita pentru ca vine si cu un set de criterii privind dotarile minime ale unei locuinte pentru a fi considerata locuinta care poate fi livrata ca atare. In plus, creste TVA pentru alimentele cu zahar si se introduc accize pentru bauturile nealcoolice cu continut ridicat de zahar si pentru tigarile electronice ce contin inlocuitori din tutun, cu sau fara nicotina, si dispozitive de vaporizare sau similare”, a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice, Deloitte Romania.

 

"Implementarea sistemelor electronice de raportare fiscala are drept scop, printre altele, simplificarea si eficientizarea controalelor derulate la contribuabili. Din acest considerent, la finalul anului trecut a fost introdusa in legislatie notiunea de notificare de conformare, pe care autoritatea fiscala este obligata sa o trimita contribuabilului in momentul in care constata neconcordante in raportarile depuse de acesta sau neconformarea la obligatiile care ii revin, cu scopul de a creste conformarea voluntara si de a directiona controalele in zonele cu evaziune fiscala ridicata. ANAF a emis deja, in primul semestru al anului, 3.700 de notificari de conformare, un volum considerabil, avand in vedere ca formularul a aparut la jumatatea semestrului. Pe de alta parte, activitatea de inspectie fiscala a incetinit, atat ca numar, cat si ca sume impuse. Din datele ANAF reiese ca, in primul semestru din acest an, au avut loc 7.500 de controale la persoane juridice, in scadere de la 8.800 in aceeasi perioada a anului trecut. In acelasi timp, sumele impuse s-au ridicat la un miliard de lei in prima jumatate a acestui an, fata de 1,4 miliarde de lei in primul semestru din 2022. In schimb, au crescut verificarile documentare, operationalizate, de asemenea, prin modificarile aduse legislatiei la finalul lui 2022, pentru a simplifica procesul si a elibera resurse atat pentru contribuabil (controlul nu se mai deruleaza la sediul contribuabilului, ci la ANAF), cat si pentru institutia de control, care le poate directiona catre lupta cu marea evaziune. Aceasta procedura necesita in continuare o serie de reglaje in implementare, dar, pe termen lung, ne asteptam la rezultate pozitive”, a declarat Alex Slujitoru, Partener Reff & Asociatii | Deloitte Legal.