Agenda Constructiilor
Joi, 06 Mai 2021
 
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - EY: Incurajarea conformarii si digitalizarea aduc rezultate administratiei fiscale
EY: Incurajarea conformarii si digitalizarea aduc rezultate administratiei fiscale
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Stelian DINCA 13 Apr 2021 14:03
Incurajarea conformarii si digitalizarea ar putea fi raspunsul la demersurile administratiei fiscale de a obtine cu adevarat rezultate. Cel putin aceasta pare sa fie concluzia daca ne uitam la incasarile realizate in urma masurilor de amnistie sau la bonificatiile acordate pentru stimularea platii. Concluzia este sustinuta si de cifre - un studiu EY Romania vorbeste despre un minim istoric de 8% la diferenta dintre procentul de conformare la declarare si cel de conformare la plata in 2019, anul unei amnistii. Prin digitalizare, Fiscul spera sa scada deficitul fiscal la TVA cu 10% pana in 2024 si sa creasca cu 2,5% ponderea veniturilor colectate, asa cum se arata in strategia publica a ANAF. Totusi, in afara amnistiilor fiscale si a bonificatiilor, ce se mai poate face pentru intarirea colectarii?
Administratiile fiscale din intreaga lume se sprijina pe atitudinea proactiva a contribuabililor in raportarea si plata taxelor. Asa cum este si cazul ANAF, vorbim mai ales de completarea de catre contribuabili a declaratiilor fiscale. Insa, nu exista masuri clare care sa asigure administratiile ca se va intampla ce isi doresc – contribuabilii sa isi plateasca la timp si de bunavoie taxele, adica sa se conformeze cerintelor legale voluntar.
Pentru stimularea conformarii, autoritatile fiscale pot apela, asa cum incurajeaza si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), la anumite metode experimentate in alte tari care pot contribui la intarirea colectarii. OCDE mentioneaza in multiple randuri aspecte legate de educarea contribuabililor si o buna comunicare a masurilor, de servicii eficiente pentru platitori, toate dublate de o buna cunoastere a comportamentului contribuabilului si a motivelor care stau la baza deciziilor acestuia. Se vorbeste astfel despre notiunea de ”behavioural insights” – sau, in traducere, informatii directe despre comportamentul contribuabilului. Este probabil un nou inceput de avut in vedere si in Romania privind psihologia contribuabilului.
Sa colectezi mai multi bani doar pentru ca iti educi contribuabilii pare utopic din punct de vedere strict matematic. Dar, iata, exista exemplele unor tari care dovedesc contrariul.
Astfel, Fiscul britanic (HMRC) a creat un program de educare a platitorilor de taxe, prin intermediul unor animatii distribuite pe social-media, care prezinta modele de formulare completate, insotite de explicarea rubricilor si cum ar trebui sa se raspunda intrebarilor din formularul de declarare a veniturilor, in cazul in care, de pilda, isi schimba locuinta.
Fiscul francez, in schimb, a colaborat cu Ministerul Economiei si cu cel de Finante in crearea unei platforme in care explica modul in care sunt folosite taxele platite de contribuabili. Pagina poate fi accesata din contul oricarui platitor de impozite. Contribuabilii mai au la dispozitie si un simulator, pe care isi pot calcula cu aproximatie sumele de plata. Dincolo de spatiul european, de exemplu, Servicio de Impuestos Internos din Chile promoveaza completarea formularelor de impozitare prin intermediul si cu sustinerea asociatiilor de oameni de afaceri.
Pentru o mai buna conformare, administratiile fiscale din Romania ar putea sa utilizeze noi modalitati de interactiune cu contribuabilii, o abordare comportamentala sau „conformarea prin colaborare”. Un bun exemplu in acest sens este cel al Norvegiei, care, apeland la metoda comportamentala, si-a crescut cu 25% nivelul raportarii. Ceea ce a facut a fost doar sa trimita scrisori clasice, prin posta, contribuabililor persoane fizice, in apropierea momentului in care acestia ar fi trebuit sa completeze declaratiile referitoare la imobilele sau investitiile detinute in afara tarii. Experimentul a aratat ca oamenii nu erau rau intentionati, ci ca nu stiau cum anume sa realizeze raportarea. O alta concluzie trasa in urma actiunii fiscului norvegian a fost aceea ca nu trebuie desconsiderata nicio cale de a ajunge la grupurile vulnerabile – in cazul de fata scrisoarea pe hartie, dar si ca mesajele nu trebuie sa fie complicate, ci explicate cat mai clar.
Aici e util, insa, ca autoritatile noastre sa aiba in vedere faptul ca romanii au un spirit latin, deschiderea lor fiind spre o comunicare cat mai calda prin care sa simta ca autoritatilor „le pasa”. In mod clar, adoptarea copy/paste a metodei norvegiene nu va garanta o functionare 100%. Se poate avea in vedere insa specificul local adaptat la modul de gandire vestic, bazat pe disciplina, pentru cele mai bune rezultate.
Un argument in plus vine dinspre Albion: ceea ce a observat autoritatea fiscala britanica ca functioneaza, dupa ce a aplicat metoda comportamentala contribuabililor, a fost ca oamenii reactioneaza la mesaje care le ating mandria, sentimentele de apartenenta. HMRC a derulat o ampla campanie – telefoane, mesaje, emailuri, scrisori, care aveau un singur mesaj – ”9 din 10 contribuabili din localitatea dvs. isi platesc taxele la timp”. Norma sociala a functionat, dovada fiind cresterea incasarilor de la 67,5% la 83%.
Pentru intarirea colectarii, autoritatile au trimis alerte prin sms de tipul – ”Ati depasit termenul de plata. Puteti plati azi fara penalizari” (in Irlanda) sau ”Ati completat incorect! Deducerea solicitata nu mai poate fi acordata!” (in Singapore). Cum se vede, identificarea stimulilor corecti, care pot influenta contribuabilii, da rezultate. Concluzia este ca, pentru Romania, ar fi util ca autoritatile sa identifice si sa utilizeze stimulii comportamentali cei mai eficienti, eventual, folosind studiile psihologice existente, desfasurate de diverse institutii de marketing, din care sa fie selectate informatiile utile pentru adaptarea comunicarii pe filonul fiscal.
Crearea contului de platitor si plata cat mai facila a taxelor, de pe orice dispozitiv, reprezinta, de asemenea, un exemplu de buna practica. Pentru a se asigura ca platile au loc in cel mai eficient mod, administratiile fiscale ar trebui sa extinda metodele de plata electronice disponibile contribuabililor.
De exemplu, in unele state membre OCDE este posibil sa se plateasca mai multe taxe si prin intermediul unei aplicatii pentru smartphone-uri.
Valoarea taxei datorate ar trebui sa fie corecta de la inceput, pentru a evita situatia in care contribuabilii sa fie nevoiti sa ceara si sa astepte rambursarea. In cazul rambursarilor, administratiile fiscale trebuie sa fie pregatite sa le gestioneze cat mai repede, pentru a evita sa-i puna pe contribuabili sa astepte mult si sa sufere probleme cu fluxurile de numerar. In acest fel, pe principiul romanesc care spune: „bine faci, bine gasesti”, o disciplina constanta pe care o va impune comportamentul autoritatilor fiscale romane se va reflecta, in timp, si asupra disciplinei contribuabililor, care, gradual, vor intelege ca etapele incasarilor si rambursarilor bugetare sunt un perpetuum mobile, cu interes dual.
In Romania, declaratiile recente ale presedintelui ANAF, Mirela Calugareanu, privind digitalizarea institutiei si imbunatatirea serviciilor puse la dispozitia cetateanului, dintre care implementarea proiectului SAF-T, deja demarata, arata pasi pe un drum care ar putea duce la intarirea colectarii. SAF-T impreuna cu conectarea caselor de marcat si cu e-factura ar putea oferi statului date in timp real si ar contribui cu adevarat la reducerea evaziunii si intarirea colectarii.
In sfarsit, si statul roman pare sa apeleze la digitalizare pentru colectare. Dar nu trebuie neglijate nici componenta comportamentala (cea mai importanta, dupa cum se vede), nici cea educationala (si contribuabilul roman are nevoie sa stie in termeni cat mai clari ce are de facut, unde si cum poate sa plateasca) si nici cea legata de servicii (sa poata plati cat mai usor). Daca vom gasi parghiile comportamentale corecte la care sa raspunda - poate pana la urma tot facilitati fiscale sau bonificatii, o legislatie mai moderna si simplificata, care sa usureze declararea si plata, vom vedea acea colectare optimizata, cum au reusit si tarile luate acum drept model.
 
Un material de Andra Casu, Partener Asociat EY, Lider al Departamentului de Business Tax Advisory
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ALLBIMVideoConfAC-iulAUTODESKgamma_2021TERAPLAST
ROCKWOOL 196
A aparut editia
MARTIE/APRILIE 2021!
 
 

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
Acvatot 2019
strabag nivel 1
rigips
ssab ag antrepriza generala
CELCO 2020
hilti
hidroplasto
cv water 2021
ERBASU CONSTRUCT

Parteneri

HABITAT
C4E FORUM
FPSC_2019
ef-de-n
econet
AHK 2018
AICPS_30
ROGBC 2016
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere