Somatia fiscala anuntata de ANAF, prin care contribuabilii risca inchisoare de la 1 la 6 ani, vine cu o serie de vulnerabilitati, printre care si lipsa de reglementare si a cererii de confirmare a primirii somatiei, dar si imposibilitatea de contestare si impunerea unui termen de conformare mai putin rezonabil, arata o analiza practica a Ordinului 128/2025 realizata de societatea de avocatura Buju Stanciu & Asociatii. 

Potrivit specialistilor, acest ordin nu este nici lege organica, nici ordonanta de urgenta, ci un act administrativ emis de o autoritate publica. In plus, prin pedeapsa cu inchisoare pana la 6 ani, statul risca sa piarda increderea contribuabililor onesti, exact cei pe care vrea sa-i convinga sa plateasca taxe.

Ordinul 128/2025 are un scop legitim imbunatatirea disciplinei fiscale. Statul are nevoie de mecanisme pentru a combate evaziunea fiscala, insa normele de punere in aplicare trebuie sa fie foarte atent redactate. Prin normele de punere in aplicare ar trebui reglementate:

"Romania are un deficit bugetar major si autoritatile incearca sa gaseasca solutii rapide pentru a aduce bani la buget. Dupa introducerea de noi taxe si intensificarea controalelor, a aparut Ordinul 128/2025, o masura punitiva, care pune presiune pe contribuabili, prin trimiterea acestora la inchisoare pana la 6 ani. In lupta cu evaziunea fiscala statul ar trebui sa implementeze reguli clare, echilibrate si aplicabile, insa acest ordin are vulnerabilitati. Prin amenintari cu inchisoarea, risca sa piarda increderea contribuabililor onesti, exact cei pe care vreasa-i convinga sa plateasca taxe", explica avocatul Victor Buju, partener cofondator Buju Stanciu & Asociatii, societate de avocatura specializata in drept fiscal, compliance si solutionarea litigiilor.

 

Problema fundamentala a Ordinului 128/2025 pare sa fie insasi legalitatea sa. Acesta creeaza o reglementare care nu ar trebui sa existe la nivel de act administrativ normativ si, in acelasi timp, instituie o dubla reglementare a aceluiasi continut normativ.

In principiu, actele administrative cu caracter normativ produc efecte juridice in dreptul administrativ, dar nu si in dreptul penal. Or, Ordinul 128/2025, prin referirea sa directa la infractiunea din Legea 241/2005, nu doar ca influenteaza procedurile fiscale, ci creeaza si efecte juridice in zona dreptului penal.

Constitutia Romaniei prevede clar la art. 73 alin. (3) lit. h) ca „infractiunile, pedepsele si regimul executarii lor” sunt de domeniul legii organice. Cu alte cuvinte, doar Parlamentul poate reglementa fapte care constituie infractiuni si sanctiunile aferente.

In plus, in doctrina juridica si jurisprudenta Curtii Constitutionale, s-a admis ca ordonantele de urgenta pot reglementa si in materie penala, dar aceasta ramane o exceptie stricta. Ordinul ANAF, insa, nu este nici lege organica, nici ordonanta de urgenta, ci un act administrativ emis de o autoritate publica.

Astfel, Ordinul 128/2025 nu doar ca instituie reguli intr-un domeniu care depaseste competenta ANAF, dar si reglementeaza o obligatie care exista deja in Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale.

"Problema acestui ordin nu este doar faptul ca introduce o sanctiune drastica, ci ca reglementeaza ceva ce deja exista in lege. ANAF creeaza, practic, o procedura administrativa care activeaza o raspundere penala, ceea ce nu este conform cu principiile fundamentale ale dreptului penal", explica avocatul Marius Stanciu, partener cofondator al Buju Stanciu & Asociatii. 

Art. 4 din Legea 241/2005 stabileste clar ca refuzul nejustificat de a prezenta documentele si bunurile organelor de control fiscal constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 6 ani.

Prin urmare, Ordinul 128/2025 creeaza o redundanta procedurala, adaugand un pas suplimentar – Somatia – care nu modifica continutul obligatiei legale si nici nu creeaza vreo noua infractiune, ci doar ingreuneaza si complica procedura administrativa.

 

Chiar daca depasim problematica mentionata mai sus, se impune o analiza pragmatica asupra acestui document. 

“Ordinul 128/2025 vine cu o premisa simpla: daca nu colaborezi cu ANAF, ai ceva de ascuns. Pe hartie, suna logic. In realitate, insa, problema este mai nuantata. Evident ca statul are nevoie de un mecanism eficient pentru a obliga contribuabilii sa colaboreze. Problema e ca aceasta masura risca sa transforme rapid o neglijenta administrativa intr-o infractiune grava. Pentru a face o paralela, sa ne imaginam ca politia te opreste in trafic si iti cere sa sufli in fiola. Daca refuzi, esti automat vinovat, iar pedeapsa este la fel de severa ca si cum ai fi fost prins baut. La fel functioneaza si noua Somatie: refuzi sa prezinti documentele, statul iti presupune vinovatia si te trimite direct in fata organelor de urmarire penala”, explica Victor Buju, partener fondator al Buju Stanciu & Asociatii.

Dar, in sistemul fiscal, lucrurile sunt mai complicate decat in sistemul traficului rutier. O firma poate avea documente pierdute, un contabil care nu raspunde sau pur si simplu probleme tehnice care o impiedica sa respecte termenul de 15 zile. In aceste cazuri, riscul unei pedepse cu inchisoarea devine excesiv si disproportionat.

 

Una dintre cele mai mari vulnerabilitati ale Ordinului 128/2025 este legata de confirmarea efectiva a primirii Somatiei. Evident, sunt asteaptate norme de punere in aplicare care ar trebui sa fie inspirate din perspectiva eficientei comunicarii.

"Daca nu ai primit Somatia in mod clar si verificabil, cum poti fi tras la raspundere penala? Problema e ca avem cazuri documentate unde notificarile fiscale sunt comunicate prost: ajung la adrese gresite, sunt ignorate de receptii de firma sau pur si simplu nu sunt clar formulate. Daca vrei sa impui o sanctiune atat de severa, trebuie sa fii sigur ca cel vizat a fost notificat in mod real", avertizeaza Marius Stanciu, partener cofondator al Buju Stanciu & Asociatii.

Fara o confirmare clara de primire, se pot naste situatii absurde:

• Un contribuabil poate fi sanctionat fara sa fi stiut ca a fost somat

• Documentul poate fi primit de un angajat care uita sa-l transmita mai departe

• Firma poate fi notificata la o adresa gresita, iar raspunderea penala sa apara dintr-o eroare de livrare.

Daca statul vrea sa aplice pedeapsa cu inchisoarea, atunci trebuie sa se asigure ca procedura de notificare este impecabila.

Asadar, statul trebuie sa decida: urmareste sa colecteze taxe si impozite mai eficient sau doar sa trimita mai multi oameni in instanta? Raspunsul corect ar trebui sa fie clar pentru toata lumea.

Buju Stanciu & Asociatii este o societate de avocatura de business orientata spre solutii personalizate si pragmatice pentru fiecare client. Echipa noastra experimentata ofera consultanta juridica in domenii traditionale precum dreptul societar, proprietatea intelectuala si litigii, dar si in sectoare inovatoare, inclusiv tehnologii emergente precum inteligenta artificiala si blockchain. Suntem membri ai Interlegal si Legal Network International, colaborand cu firme de avocatura reputate la nivel international, pentru a asigura cea mai buna calitate a serviciilor noastre profesionale. Din 2025, Buju, Stanciu & Asociatii este membra a retelei internationale Exsus Global, reprezentand un pas important in extinderea serviciilor societatii. Prin acest parteneriat, firmele din Romania vor avea acces la o retea extinsa de specialisti internationali, beneficiind de expertiza juridica, financiara si de business adaptata nevoilor lor.