Cresterea taxelor, accentuarea blocajului financiar si efectele inflatiei creeaza mari probleme in mediul de business, acolo unde peste o treime din companiile romanesti au deficiente masive de capitalizare. Fara un capital de lucru suficient, dependente de incasari, multe dintre companii risca sa intre in zona de risc, fapt care ar putea genera ample probleme pe lanturile economice, avertizeaza Sierra Quadrant.

O radiografie a mediului de afaceri romanesc, in 2024, indica un nivel ridicat de vulnerabilitate. Peste 133.000 de firme au intrat anul trecut in dificultate (16335 de companii si-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6650 au intrat in insolventa), iar perspectivele lui 2024 nu arata deloc bine.

Sierra Quadrant estimeaza ca numarul firmelor cu probleme ar putea depasi, in acest an, 150.000, pe fondul efectelor negative generate de cresterea taxelor, de persistenta inflatiei si accentuarea scaderii vanzarilor.

Dincolo de estimarile privind fragilitatea mediului de afaceri, un semnal de alarma vine inclusiv de la Banca Nationala care, in ultimul sau raport, afirma ca numarul firmelor cu pierderi (circa 225.000 de firme) se mentine ridicat, la aproximativ 29% din totalul companiilor active.

Dintre acestea, 15% au consemnat o persistenta a pierderilor in ultimii trei ani.

Mai mult chiar, o treime din companii au deficiente masive de capitalizare (aproape 140 de miliarde de lei), cu implicatii asupra disciplinei la plata, precum si asupra accesului la credite.

Acestea genereaza 58% din restantele nebancare si 21% din creditele aflate in stare de neperformanta.

"Majoritatea firmelor cu probleme sunt din sectorul IMM acolo unde problemele s-au agravat in acest an, odata cu cresterea taxelor, scaderea vanzarilor si accentuarea blocajului financiar. Firmele mari au varianta imprumuturilor intragrup, accesarea fondurilor de investitii sau chiar emiterea de obligatiuni’’, spune Ovidiu Neacsu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Gradul de indatorare a firmelor romanesti a crescut, anul trecut, la 166,7%.

Radiografia financiara realizata de Banca Nationala indica faptul ca 16% dintre firme se afla in zona de risc (au un grad de indatorare peste 200%), iar eventuale riscuri (persistenta inflatiei, riscuri legate de razboiul din Ucraina s.a.) ar putea genera dificultati pentru companiile cu credite bancare.

BNR afirma, astfel, ca riscul de credit a crescut pentru 8 din cele 10 sectoare luate in considerare, cele mai riscante sectoare fiind cel energetic, urmat de industrie si transport.

"Foarte slab capitalizate, fara buffere financiare, marea majoritate a firmelor romanesti au ajuns sa depinda de incasarile de la o luna la alta. Vulnerabilitatile se transmit pe lanturile economice, iar daca una dintre ele se blocheaza, efectele se resimnt pe scara ampla, ca intr-un castel de carti de joc’’, mai spune acesta.

Potrivit datelor statistice, peste 42% dintre intreprinderile mici sunt considerate riscante de banci, urmare de microintreprinderi, cu un procent de 30%.

 

Pentru o firma romaneasca, costurile de finantare au crescut exponential in ultimii ani. Daca in 2021-2022, companiile accesau credite cu dobanzi de circa 4%, in prezent se imprumuta la o dobanda dubla, de 8-9%.

"Cresterea costurilor de finantare se reflecta direct in competitivitatea firmelor romanesti. Imprumuturile scumpe, costurile mari cu energia, gazele si forta de munca au dus ca multe dintre produsele romanesti sa ajunga mai scumpe decat cele din import, iar efectele se resimt din plin in economie. Productia industriala scade de cateva luni incoace, exporturile ridica tot mai multe semne de intrebare, iar perspectivele nu arata deloc bine’’, arata analiza Sierra Quadrant.

In 2021, BNR avea o dobanda cheie de 1,75%. In prezent, ea se situeaza la 7%, iar perspectivele reducerii acesteia par sa se indeparteze pe masura ce inflatia continua sa se afle la un nivel ridicat. Avem, in ianuarie, cea mai ridicata inflatie din Uniunea Europeana.

Banca Nationala afirma, in ultimul sau raport privind riscurile sistemice, ca ,,pe fondul perspectivelor economice in deteriorare, recesiunea ramane inca un scenariu plauzibil. Riscul ca preturile la energie sa intrerupa traiectoria descendenta a inflatiei de baza nu poate fi exclus, materializarea acestuia depinzand in mare masura de conditiile meteorologice pe timpul iernii, precum si de evolutiile economice si politice globale. In plus, o intensificare a riscului geopolitic poate avea loc pe fondul incertitudinii in ceea ce priveste conflictul recent din Orientul Mijlociu, al persistentei razboiului declansat de Rusia impotriva Ucrainei, precum si al tensiunilor continue intre Statele Unite si China’’.

 

In fata riscurilor economice din ce in ce mai accentuate, multe companii au trecut la restructurarea afacerilor, de la limitarea cheltuielilor neesentiale pentru core-business-ul  (chirii, costuri de birou, achizitii de mobilier, tehnica de calcul, utilitati etc.) la  restucturarea portofoliului de servicii/produse.

Dincolo de masurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanturile economice, cert este ca multe dintre companii vor ajunge, din pacate, la fundul sacului.

Asta mai cu seama ca nu este exclus ca inflatia sa continue sa se afle la un nivel ridicat, pe fondul efectelor generate de cresterea taxelor.

Primele semnale de alarma au aparut deja in sectoarele cele mai dinamice ale economiei, de la comert la zona imobiliara.

Problemele raportate de firme precum Vivre, Elefant, Qualis sau Nemo Express vin sa confirme fragilitatea mediului de afaceri.

"Investitorii trebuie sa stie ca pot sa evite insolventa, falimentul, blocarea activitatii daca apeleaza la instrumentele legale pe care le au la dispozitie, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, proceduri destinate societatilor aflate in dificultate si care le ofera perspectiva unui program de insanatosire a business-ului’’, spune Ovidiu Neacsu.

Acordul de restructurare, de exemplu, functioneaza ca un instrument proactiv, permitand afacerilor sa abordeze problemele financiare inainte ca acestea sa escaladeze in insolventa si chiar faliment.

Companiile pot elabora un plan de restructurare adaptat nevoilor si constrangerilor unice ale afacerilor lor, fara a fi limitati de procedurile rigide de insolventa.

"In loc sa treaca prin proceduri complexe si de lunga durata de insolventa, companiile pot continua sa functioneze in timp ce sunt in desfasurare negocieri si eforturi de restructurare. In plus, acordul de restructurare poate permite afacerilor sa acceseze noi finantari pentru a acoperi golurile de lichiditate, sub termeni care ar putea fi mai favorabili decat finantarea de urgenta sau de criza’’, spun expertii de la Sierra Quadrant.

Acestia considera ca o restructurare rapida poate ajuta la prevenirea erodarii valorii intreprinderii, care insoteste adesea procedurile prelungite de insolventa.

Cu un cadru structurat pentru abordarea dificultatilor financiare, partile interesate, inclusiv furnizorii, clientii si angajatii, ar putea mentine sau recastiga increderea in viabilitatea afacerii.

"Acordul de restructurare ofera, in esenta, o alternativa la insolventa, care adesea poarta o stigma negativa. Concentrandu-se pe reabilitare, naratiunea se schimba de la esec la rezilienta si adaptabilitate’’, afirma Ovidiu Neacsu.

Un barometru de opinie in randul investitorilor, realizat de Sierra Quadrant la finele anului trecut, arata ca 3 din 5 respondenti (62%) si-au trecut drept principal obiectiv in 2024 restructurarea si optimizarea operatiunilor financiare.

Motivele invocate de antreprenori sunt legate in primul rand de cresterea taxelor, mentionata de 67% dintre ei, scaderea vanzarilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) si cresterea costurilor operationale (38%).

"Anul 2024 este unul plin de incertitudini, in care mare parte dintre investitori vor incerca sa faca pasi marunti sau chiar vor sta pe loc din punct de vedere investitional. Efectele cresterilor de taxe, inflatia in continuare destul de ridicata si problemele de vanzari vor pune pe hold multe dintre investitii, in asteptarea unor raspunsuri concrete mai ales in privinta politicii fiscale ale noului guvern, rezultat in urma alegerilor’’, era una dintre concluziile barometrului.