Focusul pe crearea de proiecte care sa incurajeze dialogul intracomunitar, proiecte care duc la nivelul urmator conceptul de verde prin includerea mixului de plante si copaci care stimuleaza biodiversitatea, care combina eficienta ecologica si estetica, neutre din punct de vedere energetic sau chiar pozitive, acestea sunt cateva dintre tendintele care rescriu arhitectura si deseneaza orasele viitorului. Un viitor care se instaleaza deja prin proiecte altfel, indraznete, incluzive, gandite pentru oameni.

Despre arhitectura la superlativ am discutat cu Ben van Berkel, fondator si arhitect principal la UNStudio, birou de arhitectura din Olanda, prezent in topurile mondiale, care isi pune semnatura si pe proiectul mixed-use al grupului Iulius de la Cluj-Napoca, o investitie de peste jumatate de miliard de euro care va redesena fosta platforma industriala Carbochim si va reda locuitorilor o suprafata de aproximativ 14 hectare, cu functiuni multiple – componente culturale, cea mai mare suprafata de retail din tara, office, rezidential si concepte noi de family entertainment. Inima proiectului va fi verde, reprezentata de cinci hectare de natura, care va integra si malul raului ce delimiteaza proiectul, Somesul.

 

Se manifesta astazi la nivel global mai multe tendinte globale importante, care influenteaza modul in care proiectam mediul construit. Remarcam o atentie deosebita acordata modului in care cladirile si orasele pot fi proiectate optim pentru a promova sanatatea si pentru a adresa schimbarile climatice. O preocupare se observa in directia construirii de comunitati, din dorinta de a atenua sentimentul de izolare si singuratatea si pentru a promova incluziunea, diversitatea si egalitatea. Se cauta solutii de proiectare flexibile si adaptabile, intrucat acestea pot asigura rezilienta financiara si longevitatea stocului de cladiri, in timp ce tehnologia joaca un rol din ce in ce mai important in modul de operare, intretinere si masurare a performantei cladirilor noastre.

La nivel urban, dezvoltarile cu utilizare mixta devin din ce in ce mai populare pentru a activa cartierele si a le asigura rezilienta, iar proiectarea care include natura este apreciata ca fiind benefica nu numai pentru ecosistemele naturale, ci si pentru sanatatea si bunastarea oamenilor. Proiectele de regenerare in care cladirile existente se intrepatrund cu cele noi sunt, de asemenea, considerate o evolutie importanta in contextul schimbarilor climatice si al reducerii emisiilor de carbon.

 

Urmarim intotdeauna sa gasim echilibrul potrivit pentru o abordare integrata a proiectarii durabile. Provocarea este de a crea cladiri cu adevarat reziliente, care sa isi pastreze calitatile estetice, proiectand totodata medii sanatoase si vibrante pentru oameni. De aceea, am infiintat un grup intern de experti in sustenabilitate, care are o abordare holistica, pentru a crea proiecte cu un nivel inalt de sustenabilitate.

Asadar, la UNStudio gandirea durabila este fundamentala, opinia noastra fiind ca toate deciziile de proiectare trebuie sa se bazeze pe o cunoastere aprofundata a principiilor de sustenabilitate si circularitate si pe cele mai bune instrumente de calcul posibile pentru analize precise, deoarece sustenabilitatea, acum mai mult ca niciodata, trebuie sa devina parte atat a gandirii de proiectare, cat si a procesului de proiectare computationala. Mai nou, ne aliniem procesele de proiectare la taxonomia europeana si la obiectivele Acordului de la Paris.

 

 

In proiectele noastre aplicam intotdeauna principiile sustenabile pasive, deoarece fac parte integranta din procesul de proiectare, iar noi, in calitate de arhitecti, avem un control foarte mare asupra acestora. Am realizat acum primele noastre cladiri Net Zero. Am invatat ca rolul arhitectului este acela de a combina cunostintele si expertiza – atat cea proprie, cat si a tuturor celorlalte parti interesate – intr-un proiect holistic, integrat, care serveste atat mediului, cat si utilizatorului.

Cu toate acestea, un obstacol cu care ne confruntam adeseori tine de conflictele de prioritati. In ceea ce priveste consumul de energie, se pot proiecta mai multe tipologii de cladiri neutre sau chiar si pozitive din punct de vedere energetic. Dupa parerea noastra, insa, acest lucru ar trebui sa fie intotdeauna echilibrat cu o analiza atenta a tuturor factorilor care afecteaza sanatatea individului, a comunitatilor si a economiei. In plus, pentru a avea un impact real, arhitectura ar trebui sa combine intotdeauna eficienta ecologica si calitatile estetice. Consideram ca pragmatismul nu ar trebui sa fie niciodata in detrimentul frumusetii sau al confortului, al experientei de ansamblu a arhitecturii, iar calitatile estetice ale cladirilor sunt esentiale pentru modul in care le experimentam pe deplin.

 

In afara de cele mentionate deja, exista tehnologii care raspund in mod inteligent conditiilor meteorologice si cererii efective. Ma refer, de exemplu, la rezilienta la schimbarile climatice prin capacitatea de a gestiona volume mari de precipitatii sau inundatii, dar si la notiunea de proiectare care sprijina biodiversitatea si include, asadar, natura. In privinta materialelor, le cautam pe cele cu emisii reduse de carbon incorporat, alaturi de un design care sa permita dezasamblarea si reutilizarea.

Referitor la energie, proiectele noastre sunt concepute in totalitate electric, oferind o combinatie de generare de energie la fata locului prin panouri fotovoltaice, care se poate completa cu energie din surse regenerabile. Cat despre tehnologie, observam ca sistemele de gestionare a cladirilor se orienteaza catre digitalizare.

Fiecare proiect are, insa, propriile cerinte si limitari, astfel incat trebuie facute alegeri diferite de fiecare data. Acest lucru inseamna ca nu exista o solutie standard, un material preferabil sau un sistem de certificare atotcuprinzator.

 

Spatiile verzi trebuie proiectate astfel incat sa sprijine biodiversitatea din zona. Combinatia potrivita de plante si copaci va sprijini insectele, pasarile si mamiferele mici. Prin amplasarea tipurilor potrivite de verdeata putem face ca designul spatiului verde sa fie rezistent la schimbarile climatice. De exemplu, prin utilizarea de arbori care pot rezista la cote inalte ale apei, in mod ocazional, putem permite ca malurile unei ape sa aiba o panta usoara, facand astfel posibil accesul la apa atat pentru oameni, cat si pentru animalele acvatice si pentru pasari.

 

Acoperisurile verzi sustin sustenabilitatea in primul rand prin reducerea supraincalzirii oraselor (efectul de insula de caldura urbana). Totodata, acestea intaresc rezilienta la schimbarile climatice prin capacitatea de a amortiza ploile abundente la nivelul amplasamentului si ne permit sa stocam apa pluviala pentru a o utiliza in continuare si sa sustinem biodiversitatea.

 

Traseele inteligente si eficiente si orientarea naturala sunt doua elemente-cheie, insa proiectarea oraselor pentru pietoni presupune o schimbare mai ampla a modului de gandire in ceea ce priveste parametrii si proiectarea strazilor viitorului. Trebuie sa ne proiectam strazile pentru tipuri de mobilitate si utilizari noi si sa le permitem oamenilor si naturii sa isi revendice strazile orasului.

Ne putem gandi, de exemplu, la incorporarea naturii si a unor materiale noi, care sa schimbe aspectul strazilor asa cum le stim si sa le transforme in locuri de interactiune si experienta sociala. Pentru aceasta sunt necesare componente-cheie care pot interactiona intre ele si care, impreuna, creeaza o organizare functionala si unica a materialelor, proceselor si spatiului. Totodata, este important sa fie invitata comunitatea sa contribuie la proiectarea peisajelor stradale si sa isi puna amprenta identitatii proprii.

Un mediu sanatos este, de asemenea, o parte esentiala a oricarui proiect viitor de strada si se poate manifesta, de exemplu, prin instalatii tehnologice, o cantitate generoasa de spatii verzi, spatii pentru micro-mobilitate electrica, locuri de parcare pentru vehicule electrice cu facilitati de incarcare. In mod similar, siguranta sociala si fizica poate fi obtinuta prin elemente fizice de amenajare peisagistica in peisajul stradal, vizibilitate buna, facilitati comerciale la nivelul solului si mobilier stradal.