- Linia directoare a mandatului este cresterea calitatii mediului construit din Romania. Spun linie directoare, pentru ca un reper sau un obiectiv presupune un final, pe cand a creste calitatea mediului construit este un proces fara terminus, cu posibilitate de imbunatatire infinita. Succint, "calitatea mediului construit" se refera la generarea de bunastare pentru locuitorii oraselor si satelor prin construirea de cladiri si spatii publice de calitate.

Cateva dintre obiectivele si instrumentele pe care le am in vedere pentru a merge in aceasta directie sunt:

Actualizarea practicii profesionale, pentru a include imperativele si prioritatile societatii actuale, asa cum sunt acestea formulate in documente de politica publica internationale si nationale - in special adoptarea abordarii bazate pe drepturile omului (cu aplicarea principiilor designului universal si adaptarii rezonabile), integrarea Obiectivelor Dezvoltarii Durabile, a obiectivelor de calitate cuprinse in Pactul Verde European si in programul Noul Bauhaus European.

 

- Cel mai recent studiu sectorial european, realizat de ACE-CAE, Consiliul European al Arhitectilor, publicat in aprilie 2021 (The Architectural Profession in Europe 2020. A Sector Study), arata in cazul Romaniei cea mai mare crestere a sectorului constructiilor in intervalul 2019-2020 si o dezvoltare corespunzatoare a pietei serviciilor de arhitectura. Evolutia pozitiva a pietei anticipata pentru perioada 2021-2022 este temperata de efectele directe si indirecte ale crizei energetice si de resurse, suprapuse peste cele ale pandemiei. Desi este de asteptat un impact negativ al acestor conjuncturi asupra pietei de arhitectura, reactia acesteia nu este una rapida - durata relativ lunga a procesului de proiectare, cel putin in cazul proiectelor de anvergura, face ca fluctuatiile pietei sa poata fi surprinse cu o certa intarziere. De asemenea, instrumentele pe care le putem utiliza pentru a urmari evolutia pietei - studiile sectoriale si analizele generate pe baza sistemului informatic al Ordinului Arhitectilor din Romania (SIOAR) - ofera o imagine decalata fata de realitatea momentului.

Pe de alta parte, insa, contextul actual ne ofera si motive sa asteptam o crestere a pietei. Ma refer in special la planul de investitii prevazut in PNRR - aflat deja partial in implementare - si la cele care vor urma in cadru Politicii de coeziune. Vorbim de mii de proiecte de investitii finantate cu fonduri europene, pentru care vor fi necesare servicii de arhitectura. Putem deci anticipa o echilibrare a pietei, cu cresteri semnificative in anumite segmente.

 

 

- Bucurestiul, dar si multe alte orase din tara, poarta amprenta lipsei unei viziuni si a unor instrumente de reglementare coerente si aplicate, care sa dirijeze dezvoltarea spatiala in acord cu valorile locului - includ aici, evident, si patrimoniul cultural - si cu potentialul pe care fiecare localitate il are. Suntem martorii a trei decenii de lipsa de reglementare (lipsa totala - exista inca UAT fara reglementari urbanistice! - sau reglementare de complezenta sau de proasta calitate, in mult prea multe cazuri), ceea ce a condus la deteriorarea calitatii mediului de viata - nu doar in marile orase, ci, in grade diferite, in toata tara. Mult prea frecvent, doar interesul financiar al unor dezvoltatori dicteaza modul in care se dezvolta parti din orase, dar si din zone rurale, iar interesul public, care ar trebui sa dirijeze activitatea de urbanism si de arhitectura, este uitat.

Solutiile trebuie sa vina dinspre toti factorii care controleaza mediul construit, de la politic, la administratie, la dezvoltatori-investitori si la profesionisti, care trebuie sa constientizeze avantajele planificarii - urbane si arhitecturale - de calitate. Aici rolul arhitectilor este important, la fel si responsabilitatea.

In perspectiva necesitatii de a ne adapta si de a raspunde responsabil la noile probleme generate de schimbarile climatice, criza resurselor, inechitatile sociale, este clar ca trebuie sa cautam noi modele de dezvoltare pentru orasele noastre. Acestea pot include idei de densificare adecvata cu specificul locului - de exemplu dupa modelul "low rise high density", care presupune utilizarea si adaptarea intensiva a fondului construit existent, evitand extinderea necontrolata, de tip "sprawl", a teritoriului ocupat de localitati - dupa cum trebuie sa includa si noi modele de structurare functionala, pentru a raspunde cresterii sau descresterii demografice si a evita gentrificarea si excluziunea sociala. Pentru ca orasele sa se dezvolte sustenabil, atentia pentru fondul construit existent trebuie sa devina o prioritate pentru toti factorii, iar aici arhitectii cu practica in domeniul adaptarii, conversiei si restaurarii au multe de facut.

In aceasta perspectiva, Ordinul are rolul de a educa si a indruma - in primul rand arhitectii, dar in egala masura si autoritatile, beneficiarii, publicul. De asemenea, Ordinul trebuie sa-si activeze mai bine mecanismele de autoreglare si control, intre care este si sanctionarea disciplinara a membrilor sai, in raport cu standarde profesionale si un cod de etica si el in nevoie de actualizare.

Pentru a-si indeplini aceste misiuni, Ordinul va continua sa-si dezvolte programul de dezvoltare profesionala continua pentru arhitecti si cel de educatie pentru ceilalti actori ai mediului construit. Si va continua sa sustina calitatea, prin concursuri si prin promovarea exemplelor de bune practici.

 

- Ultimii doi ani au schimbat atat piata constructiilor, cat si lumea in sens larg. Noile cresteri de preturi ale transportului si energiei conduc la augmentarea preturilor materialelor, in timp ce criza de resurse si cea sanitara afecteaza timpii de livrare. Proiectele si constructiile incepute acum doi ani in alte conditii economice trebuie regandite si adaptate din mers acum, ceea ce reprezinta o provocare noua.

Independent insa de aceste evolutii, unul dintre principalele impedimente in activitatea arhitectilor din Romania continua sa fie relatia cu statul, cu autoritatile si institutiile publice. Procesul de verificare, avizare si autorizare a proiectelor continua sa se desfasoare cu mari dificultati, in maniera neunitara si imprevizibila, cu proceduri greoaie si inca nedigitalizate (cu exceptii, desigur). Aceasta este una dintre zonele de actiune prioritara ale OAR pentru perioada urmatoare, prin initierea de colaborari cu autoritatile si cu structurile lor asociative.

Riscurile pe care le intrevedem in continuare pentru sectorul nostru de activitate sunt cele generate de evolutia geopolitica, economica si climatica generala. Asteptam instabilitate si trebuie sa identificam modalitati de adaptare si raspuns.

 

 

- Principalele schimbari pe care le preconizam in domeniul arhitecturii si constructiilor sunt provocate de necesitatea integrarii in cadrul conceptual si metodologic a unor problematici diverse, de la schimbari climatice, la economia de energie si de resurse, la tranzitia digitala sau la schimbarile sociale. Este de asteptat ca toate aceste noi exigente sa conduca la o reasezare a practicii profesionale in domeniul arhitecturii in perioada urmatoare.

In privinta tranzitiei digitale, arhitectii din Romania utilizeaza deja instrumente de proiectare bazate pe noile tehnologii, precum integrarea GIS si BIM sau documentarea si modelarea digitala prin fotogrammetrie si scanare 3D. Adoptarea sistematica a acestora va trebui promovata si incurajata, iar aici Ordinul are un rol important. Odata integrate in sistemul administrativ, vor eficientiza procesele de verificare, avizare, autorizare, iar in plus vor oferi posibilitatea unor analize si studii care sa fundamenteze politici publice adecvate.

Elaborarea standardelor nationale pentru implementarea integrata a acestor tehnologii este in curs, iar prin PNRR se vor realiza investitii importante pentru aplicarea lor in sistemul public. OAR s-a implicat deja in acest proces, participand la consultari cu ministerul de resort, iar in continuare va urmari sa-si intensifice colaborarea cu acest minister in vederea unei cat mai bune dezvoltari a sistemului informatic national in domeniul constructiilor si arhitecturii.

Pe plan intern, Ordinul a facut deja cativa pasi importanti in directia digitalizarii proceselor si activitatii curente si acestia vor fi continuati in perioada imediat urmatoare.

 

- O prioritate este reluarea discutiilor cu MDLPA pentru elaborarea politicii nationale de arhitectura, in baza Declaratiei Comune semnate in 2019 cu prilejul conferintei ECAP, care face referire la elaborarea de politici publice care sa faciliteze dezvoltarea unui mediu construit de calitate.

Un proiect cu impact major asupra calitatii locuirii este "Definiri si principii pentru Indicele de calitate al locuirii", initiat si elaborat in cadrul unuia dintre grupurile de lucru din cadrul Ordinului. Acesta indica necesitatea elaborarii unui document interministerial care sa cuprinda o serie de principii, definitii, si indici prin care sa poata fi evaluata locuirea de calitate.

In ceea ce priveste cadrul legislativ, Ordinul va urmari in continuare procesul de elaborare al CATUC si Codului Patrimoniului si va interveni cu propuneri de optimizare si reglare.

Planurile pentru perioada urmatoare cuprind, de asemenea, initierea unei discutii structurate cu ANAP cu privire la crearea unor instrumente mai eficiente pentru asigurarea calitatii constructiilor, si anume inlocuirea, in cazul investitiilor publice care implica servicii de proiectare de arhitectura, a atribuirii contractelor pe baza criteriului pretul cel mai mic cu atribuirea bazata pe criteriul calitate-pret si dezvoltarea formulelor de evaluare a calitatii arhitecturale in cadrul procedurilor de achizitie publica. In perspectiva apropiatei revizuiri a directivei europene privind achizitiile publice, urmarim enuntarea unor criterii eficiente si usor aplicabile, in acord cu demersurile ACE.

In sfera culturala, OAR are in derulare doua proiecte prioritare - De-a Arhitectura si BETA; primul urmareste disimularea arhitecturii ca disciplina copiilor inca din scoala, iar al doilea este Bienala de Arhitectura de la Timisoara, eveniment central si pentru programul "Capitala europeana a culturii".

Alte doua proiecte importante ale Ordinului sunt Platforma OAR.Young - proiect destinat tinerilor din profesie - si EDU.OAR - platforma online cu resurse si materiale necesare dezvoltarii profesionale continue unde pot fi urmate cursuri pe teme relevante.