- Anul 2020 a fost unul dificil, deoarece s-a creat o instabilitate generala. Din fericire, ne-am mobilizat rapid si, prin asumarea unor riscuri, am reusit sa suprindem placut clientii. Problema a fost ca acestia, vazand perioada de instabilitate ce urma sa vina, au cerut oprirea lucrarilor. Din experienta noastra, am invatat ca in momentul in care un investitor revine la stabilitate si siguranta financiara va solicita si reluarea proiectelor, bineinteles cu un plus de presiune pentru a incerca sa recupereze timpul. Ceea ce s-a si intamplat si, datorita faptului ca in firma am luat decizia de a continua proiectele, am reusit astfel sa incurajam continuarea investitiilor si sa oferim clientilor un plus de incredere. Ca si concluzie, evolutia din 2020 si din prima parte a anului in curs a fost una buna. Mai mult, situatia contabila confirma ca 2021 va fi cel mai bun an de la infiintarea companiei. Totusi, privind in perspectiva, nu sunt foarte optimist pentru perioada care va urma dupa primul trimestru din 2022. Chiar daca cifrele arata o curba ascendenta pentru sectorul de constructii inca din 2019, cred ca aceasta crestere va fi urmata de o scadere, cel putin pentru zona rezidentiala. In acest moment, avem proiecte in desfasurare care se regasesc in toate sectoarele importante: industrial (atat productie, cat si logistica), publicitate, energie, educatie, office, rezidential si medical.

 

 

- Daca ne raportam strict la evolutia business-ului nostru pe timpul pandemiei, rezulta ca nu a existat nici un impact major. Totusi, realitatea este ca a existat un efect al crizei sanitare si acesta s-a simtit din mai multe directii si pe mai multe paliere. Politic vorbind, masurile adoptate au afectat intreaga economie deoarece acestea nu au avut un nivel mare de predictibilitate. Invariabil, au fost afectati si clientii nostri, care au inceput sa limiteze investitiile. Pe de alta parte, a aparut si starea generala de panica, generata de frica de esec sau de a lua decizii gresite, teama de boala etc., care s-a materializat printr-o lunga perioada de expectativa. Dincolo de toate problemele, in aceasta perioada, am inregistrat o cerere mai mare pentru serviciile noastre, dar este dificil de cuantificat care este impactul pandemiei in aceasta evolutie. Ne asteptam, pe termen scurt, la o crestere a activitatii biroului, tinand cont ca, in ultimii 3-4 ani, am investit constant in dezvoltarea echipei, am marit numarul de colaboratori si am realizat importante achizitii pe partea de software. Consider ca un factor important este diversificarea serviciilor oferite, prin exploatarea sectoarelor ceva mai complexe in proiectare, cum ar fi industria grea, energia si domeniul medical.

 

 

- Trendul tinde in mod clar spre implementarea sistemului de tip "work from home". Ca efect al pandemiei, foarte multi antreprenori au realizat ca pot obtine cam aceleasi rezultate renuntand la spatiile inchiriate sau limitand suprafata inchiriata, scazand in acest fel cheltuielile. Acest sistem de lucru este avantajos si pentru angajati, deoarece acestia reduc, la randul lor, cheltuielile cu transportul si masa la birou. Promovarea acestui tip de lucru ar putea veni in ajutorul angajatorilor, care nu gasesc forta de munca in zona lor geografica si, avand la dispozitie infrastructura pentru "work from home", pot avea colaboratori la distanta. Chiar daca pare foarte eficient si de viitor acest sistem, personal am o parere de mijloc. Proiectarea nu se poate realiza integral prin a lucra de la distanta. Acest sistem este eficient doar daca este echilibrat. Majoritatea sedintelor se pot realiza in online, se poate opta pentru 1-2 zile pe saptamana de lucru de acasa, dar inginerii si arhitectii au nevoie de discutii clare, calcule, verificari, decizii, contradictii, vizite pe santier etc., pentru a gasi cea mai fezabila solutie. Iar acestea nu se pot realiza decat prin prezenta fizica in aceeasi locatie. In concluzie, este necesar un echilibru intre sistemul "work from home" si cel clasic.

 

 

- Subiectul este foarte complex si probabil merita o discutie avansata strict pe acest mod de lucru. Cu siguranta, incercam sa ne imbunatatim sistemul de lucru in fiecare zi, iar denumirea societatii noastre este prima care confirma ca am implementat proiectarea in sistem BIM. Pentru a explica eficient si intr-un mod concentrat ceea ce inseamna sistemul de lucru BIM, va prezint o ilustratie care se regaseste si pe cartea noastra de vizita. (foto Birouri Miras)

Chiar daca suntem tentati sa credem ca acest sistem este in totalitate nou, practic, procedurile acestuia au existat dintotdeauna. Diferenta apare in partea de software si sistem de management, care s-a dezvoltat foarte mult. Faza de proiectare, si anume discutiile, realizarea conceptului, analiza, detalierea si realizarea documentatiei, a existat si pana acum. Spre exemplu, verificarile intre specialitati se faceau in modelul 2D, acum se pot realiza in modelul 3D, unde bineinteles apar foarte multe avantaje. Partea de executie urmarea proiectul, graficul de lucrari, realizarea masuratorilor si verificarile care se realizau si pana acum folosind o suita intreaga de solutii software sau, mergand mai departe in timp, pe sistemul "hard copy". Deci, suntem in aceeasi situatie, doar ca putem scana 3D cladirea si putem verifica daca aceasta corespunde cu modelul de proiectare, putem verifica abaterile si traseele anumitor instalatii, mult mai precis si rapid. Dar practic, nu este nimic nou. Si exemplele pot continua. Toate aceste procese (si nu numai) se desfasurau pana acum descentralizat. Managementul informatiei era deficitar, lasand loc pentru foarte multe greseli si pierderi de date care duceau la necorelari. Modul de lucru BIM centralizeaza toate elementele unui proiect, de la schitele initiale pana la urmarirea comportarii in timp a cladirii, incluzand toti pasii intermediari. Daca in trecut istoricul unei cladiri se concetra in 50 dosare, acum - prin sistemul lucru BIM - acesta poate fi centralizat intr-un singur fisier. Practic, un model BIM complet contine toate informatiile relevante pentru cladire, de la clasa de expunere a betonului din fundatii pana la data la care trebuie schimbat un bec. Ce trebuie sa intelegem este faptul ca, daca proiectarea se face doar 3D, nu inseamna neaparat ca proiectul se realizeaza in sistem de lucru BIM. Ca sa sintetizam ideea unui model BIM complet, acesta ar trebui sa fie suficient unui executant pentru realizarea intregului proiect, fara ca acesta sa mai aiba nevoie de planse "hard copy". El trebuie sa contina toate informatiile necesare executiei, de la geometria elementelor pana la calitatea materialelor sau tratarea suprafetelor. Multe proiecte sunt realizate fara aceste informatii in model, ele fiind folosite doar ca model 3D pentru realizarea planselor, iar datele suplimentare sunt trecute in text pe acestea.

 

 

Ce se doreste de fapt prin lucrul in sistemul BIM este sa existe calitate si eficienta pe parcursul proiectarii si a executiei, dupa care sa se continue centralizarea informatiilor pana la scoaterea din uz a cladirii. Adica, vom sti cu exactitate ca in acea cladire, pe parcursul a 20 de ani, s-au realizat lucrari de intretinere, consolidari, schimbari de functiune etc. Practic, nici acest lucru nu este nou, deoarece cladirile au la cartea constructiilor jurnalul evenimentelor in care sunt notate toate schimbarile majore, dar aceste documente sunt greu de gestionat. In prezent, se lucreaza la implementarea unor normative in aceasta directie pentru sistemul de lucru BIM. Este normal, pentru ca trebuie sa invatam cum se realizeaza sistemul de management al unei constructii de la aparitia primei schite pana la scoaterea din uz a acesteia. Altfel, vom face ce s-a facut si pana acum, avand in plus niste modele 3D frumos colorate. Personal, consider ca o sa dureze foarte mult pana la realizarea unui proiect in solutie complet BIM. Chiar daca elementele majore sunt modelate corect, sunt foarte multe detalii care sunt omise deoarece, dupa proiectare, clientii nu vad utilitatea unui astfel de model complet.

 

- Cu siguranta, impactul va fi unul pozitiv. Este o provocare insa, cat de repede putem sa ne adaptam noilor tehnologii si cum facem instruirea oamenilor pentru a intelege si a utiliza noua tehnologie. Riscul cel mai mare este ca schimbarea sa ne prinda nepregatiti. Adaptarea unui astfel de workflow implica, la inceput, o scadere sesizabila a productivitatii. De aceea, noi consideram ca o implementare treptata, din timp, a acestui mod de lucru este abordarea optima. Proiectantii pot furniza anumite informatii utile pentru constructor intr-un termen relativ scurt, la care acum 5-7 ani doar visam. Productivitatea creste prin implementarea completa a noilor tehnologii. Din pacate, sunt firme de proiectare, care raman "cu marfa nevanduta", chiar daca s-au adaptat noilor cerinte si tehnologii, din cauza faptului ca exista foarte putini constructori care inteleg acest lucru. Noile tehnologii vin la pachet cu o munca suplimentara din partea proiectantului si, in final, timpul de proiectare este ceva mai mare. Avantajul consta in faptul ca se poate castiga acest timp in etapa executiei, deoarece proiectarea este mai precisa, mai clara, apar mai putine greseli, se pot comanda materiale din timp chiar daca planul/ proiectul nu este finalizat. De exemplu, cu un management bun si o colaborare eficienta intre specialitati se poate investi o luna la inceputul proiectului pentru implementarea "noilor tehnologii", iar dupa aceea se pot castiga 5 luni in executie. Clientii si firmele de executie trebuie sa invete sa integreze timpul suplimentar de proiectare, dar sa se si foloseasca de beneficiile noilor tehnologii. Acestea pot functiona eficient doar cu un management bun, care priveste proiectul in ansamblul sau, reusind astfel sa integreze munca suplimentara necesara pentru utilizarea acestora.

 

 

- Intrebarea este interpretabila. La nivel personal, nu cred ca are rost sa discutam despre faptul ca infrastructura medicala din tara noastra este "in coma". Aceasta criza se manifesta ca urmare a celor 32 de ani in care nu am fost capabili sa schimbam nici macar "gresia" intr-un salon de spital. Sau, mai mult, cunoastem cu totii acele imagini cand intri intr-o toaleta si bateria de la chiuveta este noua dar spitalul arata ca o cladire care necesita sa fie restaurata. La fel ca in cazul cladirilor monument, care incep sa fie restaurate atunci cand prezinta un interes, speram sa invatam ca spitalele trebuie sa urmeze un amplu proces de modernizare, iar scopul lor este de a salva vieti. Lasand frustrarile personale la locul lor, putem interpreta aceasta intrebare si prin prisma serviciilor prestate de compania pe care o reprezint. Chiar daca nu sustin integral lucrul de la distanta, am invatat ca putem sa ne organizam, sa functionam si sa ne atingem obiectivele in ciuda limitarilor impuse de o astfel de situatie.