Dorin Lulea, IDEAL PROIECT: Ne asteptam la dificultati pe piata constructiilor |
Arhitectura & Proiectare Publicat de Cornel Dinu 15 Nov 2021 06:55 |
2022 va reprezenta cu siguranta un an de criza in sectorul constructiilor, din cauza cresterilor actuale de preturi, care nu pot fi combatute pe termen scurt, este de parere drd. ing. Dorin Marius Lulea, directorul general al companiei Ideal Proiect Architecture & Engineering. "Ne asteptam la un blocaj temporar al pietei, dar acest aspect nu tine doar de factorii interni, ci mai ales de cei externi. Pretul locuintelor a ajuns acum la un nivel care nu pare sustenabil, raportat la veniturile romanilor. In timp ce avem costuri si preturi europene, veniturile romanilor sunt de 4 ori mai mici", a subliniat Dorin Marius Lulea, in cadrul unui interviu acordat revistei Agenda Constructiilor. Din punctul sau de vedere, masurile care vizeaza administrarea crizei sanitare au fost exagerate, existand riscul ca pandemia sanitara sa se transforme intr-o pandemie a saraciei, o pandemie economica.
De profesie inginer constructor, Dorin Marius Lulea este absolvent al Facultatii de Constructii Civile, Industriale si Agricole din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, sectia Inginerie Economica in Constructii. Dupa finalizarea studiilor, in anul 2004, specialistul s-a orientat catre antreprenoriatul privat, cu preponderenta spre proiectarea si verificarea constructiilor, precum si catre dezvoltarea de ansambluri rezidentiale proprii.
- Ce proiecte aveti in lucru? In ce stadiu de implementare sunt si ce termene de executie au acestea?
- Activitatea grupului se desfasoara in domeniul constructiilor, dar vizeaza trei sectoare principale: proiectare, dirigentie si dezvoltarea de complexuri rezidentiale proprii. La momentul de fata, in ceea ce priveste proiectarea, cat si serviciile de dirigentie, activitatea se axeaza pe dezvoltarea de ansambluri de locuinte in zona de nord a Bucurestiului: Tunari, Otopeni, Balotesti, Voluntari, Corbeanca. Acest lucru se datoreaza faptului ca multi investitori se retrag din Capitala, oras ce nu are o politica clara pentru dezvoltare, ceea ce face ca multe investitii sa fie blocate de procese. In mica masura, activitatea noastra vizeaza si constructia de spatii de birouri, comerciale sau de productie si depozitare. In ceea ce priveste sectorul public, acesta practic a disparut in ultimii doi ani din activitatea curenta, din cauza restrangerii investitiilor publice la un nivel extrem de scazut. Pe de alta parte, investitiile rezidentiale in zona de nord au mers bine, multi clienti preferand sa cumpere case pe pamant in loc de apartamente, mai ales ca acestea au aproximativ aceleasi preturi, poate chiar mai mici. In acest sens, in ultimul an am reusit sa finalizam si sa vindem aproximativ 40 de case. In prezent, avem in proces de autorizare un proiect cu 70 de noi unitati, pentru care estimam inceperea executiei in primavara anului viitor.
- Cum a evoluat activitatea companiei in ultimii doi ani si ce estimari aveti pe termen scurt si mediu?
- Activitatea a decurs foarte bine pe toate cele trei domenii, in mare masura datorita faptului ca lucram pe mai multe paliere. Daca te limitezi la o singura ramura a sectorului constructiilor, devii foarte sensibil la variatiile pietei. Perspectiva pentru economia Romaniei nu este, insa, una foarte buna, deoarece investitiile publice aproape au disparut, iar statul nu mai este un jucator important in zona de constructii civile. De asemenea, cresterea preturilor la materialele de constructii, energie, transport si manopera vor duce inevitabil la costuri mai mari ale constructiilor. Ne asteptam la un blocaj temporar al pietei, dar acest aspect nu tine doar de factorii interni, ci mai ales de cei externi. Pretul locuintelor a ajuns acum la un nivel care nu pare sustenabil, raportat la veniturile romanilor. In timp ce avem costuri si preturi europene, veniturile romanilor sunt de 4 ori mai mici.
- Care credeti ca vor fi tendintele in proiectare/arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Este nevoie ca statul sa inceapa un proces amplu de investitii publice. Avem cladiri civile administrative, scoli sau spitale care sunt depasite din punct de vedere moral si fizic. Multe dintre ele necesita investitii majore, pentru ca perioada de viata este expirata. Tocmai de aceea, ne asteptam sa se modifice putin tipul de proiecte realizate sau cel putin asa ar fi necesar. Insa, anul 2022 va reprezenta cu siguranta un an de criza in sectorul constructiilor, din cauza cresterilor actuale de preturi, pe care nu le vom putea combate pe termen scurt.
- Ati implementat modul de lucru BIM? Cum vedeti digitalizarea in constructii, in acest moment?
- Nu am implementat un sistem de tip BIM. Dispunem in firma de specialisti pe toate domeniile si acestia interactioneaza fizic foarte usor. Rapiditatea cu care trebuie sa raspundem solicitarilor face ca un astfel de sistem sa fie mai greu de implementat, deoarece necesita o mai mare experienta, un timp mai ridicat de implementare a modelului si, uneori, resurse software si financiare care sunt greu de justificat.
Digitalizarea este cam aceeasi de vreo 15 ani si ea se refera mai ales la zona de proiectare. In executie, procesul nu se poate digitaliza, iar efectul nu poate fi unul mare. Pe de alta parte, in domeniul constructiilor civile, nu au aparut inovatii revolutionare. Romanii prefera, in continuare, caramida si betonul, iar sistemul de constructie este unul clasic.
- Care sunt, din punctul dumneavoastra de vedere, lectiile acestei crize sanitare?
- Important este sa nu dam o prioritate prea mare unui risc generand alte riscuri. Intotdeauna solutiile trebuie sa fie de mijloc si sa tina cont de efectele asupra altor ramuri. In timpul pandemiei, la nivel mondial, au fost luate masuri pe care le consider mult exagerate, disproportionate cu riscurile generate de criza sanitara. Sigur ca exista victime, romanii trebuie protejati, dar sa nu blocam activitatea economica, deoarece oamenii traiesc din munca lor. Exista riscul ca dintr-o pandemie sanitara sa ajungem la o pandemie a saraciei, una economica. Sigur ca sectorul constructiilor nu a fost direct afectat, dar locuintele sunt cumparate de romani care activeaza in diferite domenii si prelungirea unei astfel de stari pe termen mai lung va genera probleme mari. Lectia principala este ca riscurile, in multe din cazuri, trebuie sa fie acceptate, asa cum si in constructii nu se proiecteaza cladirile sa reziste la orice cutremur sau la impact cu avioanele. Acestea sunt riscuri acceptabile.
|