In 2019, industria cimentului a urmat evolutia sectorului de constructii, inregistrand o crestere de 12% comparativ cu anul anterior. Evolutia buna a continuat si in primul trimestru, cand piata s-a majorat cu 15%, in contextul unei cresteri de 34% in sectorul de constructii. Trebuie precizat, insa, ca rezultatele raportate de industria de constructii sunt, de fapt, putin «poluate» de constructiile ingineresti. Acolo este vorba de plati. Au fost facute multe plati din urma, care s-au inregistrat in ultima perioada, dar nu vorbim neaparat de volume.

 

Betonul este al doilea produs utilizat in lume, ca volum. Cam 12 miliarde mc de ciment se consuma, la nivel global, in fiecare an, din care 56% in China, India consuma aproximativ 7%, iar Uniunea Europeana 6,3%. Intreaga Europa consuma, asadar, aproape cat India.

Populatia lumii in 2019 era de circa 7,8 miliarde si se preconizeaza ca in 2050 va ajunge la 10 miliarde. Din acestia, 70% locuiesc in orase si in case din beton. Totodata, numarul mega-oraselor cu peste 10 milioane de locuitori a crescut semnificativ in ultimii ani: in 1990 erau 10, anul trecut erau 30. Tokyo numara 38 de milioane de locuitori, New Delhi 25 de milioane, Shanghai 23 de milioane etc. Deci urbanizarea se produce si, dupa cum vedem chiar si la noi in tara, populatia migreaza de la sate la orase, se fac aceste mini-orase pe langa orasele mari, care extind practic suprafata oraselor, dar toate acestea solicita lucrari mari: de amenajarea/ reamenajarea teritoriului, de extinderea instalatiilor de apa/ electrice etc.

 

Este o tendinta pe care trebuie sa o gandim cu mare grija, mai ales pe sistemul unei dezvoltari durabile. Constatam ca planeta consuma in avans resursele perisabile. In 2018, pana pe 2 august si in 2019, pana pe 15 iulie, s-au consumat resursele disponibile pentru anii respectivi si, practic, aproape jumatate din fiecare dintre ultimii doi ani, am consumat resursele viitorului.

 

In 20 de ani, industria cimentului a invatat sa utilizeze materiale care nu mai sunt reciclabile, deseuri industriale si menajere sortate. In ultimii 15 ani, in Romania, am utilizat circa 3,5 milioane de tone de deseuri, reprezentand aproximativ 50 de orase a circa 250.000 de locuitori pe an. Si am redus consumul de carbune, care este perisabil, si de gaz metan cu doua milioane de tone, dar si emisiile de CO2, cu doua milioane de tone. Produsele pe care le obtinem nu sunt de alta calitate si nu poluam mai mult daca folosim aceste deseuri in productie.

 

Pe de alta parte, la CEMBUREAU am facut o foaie de parcurs cu toate masurile pe care le vom lua si suntem convinsi ca trebuie sa reducem emisiile de carbon asa cum ni s-a cerut, cu 50% pana in 2030 si pana in 2050 sa devenim neutri. Desigur ca aceasta implica investitii majore si un sistem de control al granitelor. Noi ii spunem cross border mechanism, pentru ca cei care vin din afara UE nu au niciun fel de restrictii in ceea ce priveste emisiile de CO2 si nu investesc in reducerea acestora, dar pot crea concurenta neloiala pe piata. Constructia unei fabrici de ciment de la zero costa 150-200 de milioane de euro. Ca sa faci o instalatie de captare a deseului de carbon si de imbuteliere si transport al lui undeva in subteran, tot mecanismul acesta costa inca 150 de milioane de euro, deci inca o data cat o fabrica de ciment. Investitiile sunt extraordinar de grele, masive, pe termen lung, cu recuperare foarte grea. Este un pret pe care cineva trebuie sa il plateasca. In principiu, avem tot ce ne trebuie, ca industrie, sa ne apucam de treaba. De indata ce se vor reduce emisiile de carbon, cimentul va fi un produs 100% ecologic. Sunt eforturi care au inceput deja. Sunt investitii care deja s-au facut si au adus rezultate destul de bune.