Realizata de Allianz Trade, lider global in asigurarile de credit comercial si managementul creditelor, Harta Riscurilor de Tara ofera o analiza detaliata a mediului economic, politic si de afaceri, precum si a factorilor de sustenabilitate care influenteaza riscul de neplata pentru companii din 83 de economii. Analiza se bazeaza pe un model propriu de rating al riscului, actualizat trimestrial cu cele mai recente evolutii economice si date Allianz Trade privind insolventele globale si climatul de afaceri. 

 

In 2024, Allianz Trade a crescut ratingul de risc pentru 48 de economii, cu 27 mai multe fata de 2023, in timp ce doar cinci tari au fost retrogradate, cu o singura retrogradare in plus comparativ cu anul precedent. Aceste actualizari reflecta o redresare partiala a cresterii economice si a conditiilor de finantare la nivel global. Cea mai mare parte a imbunatatirilor s-a concentrat pe pietele emergente, unde America Latina a inregistrat cele mai multe cresteri de rating (13), urmata de Europa (10) si regiunea Asia-Pacific (9). Totusi, doar 17 dintre aceste imbunatatiri vizeaza perspectiva pe termen lung, ceea ce sugereaza ca progresul este in mare parte de natura ciclica. In schimb, majoritatea retrogradarilor s-au inregistrat in Orientul Mijlociu, inclusiv in Bahrain, Israel si Kuweit. Aceasta tendinta este determinata de tensiuni prelungite in lanturile de aprovizionare si de preturile petrolului aflate sub pragul de rentabilitate fiscala.

Desi perspectivele economice globale s-au imbunatatit datorita inflatiei in scadere, a fluxurilor de credit si a conditiilor de lichiditate mai favorabile, riscurile descendente raman inca ridicate pentru anul 2025-2026. In pietele emergente, climatul de afaceri ramane dificil, in timp ce economiile dezvoltate se confrunta cu incertitudinea politica prelungita si cu masurile de consolidare fiscala iminente. In plus, riscul de recesiune este amplificat de amenintarea unui nou razboi comercial, in timp ce presiunile inflationiste ar putea eroda increderea companiilor, determinandu-le sa ramana intr-o stare prelungita de prudenta si expectativa. Analiza sub-ratingurilor de risc de tara arata ca redresarea economica, comparativ cu perioada pre-pandemica, este vizibila, in special, la nivelul conditiilor macroeconomice, care s-au imbunatatit global datorita progreselor din 2024. Scorul mediu global a depasit nivelurile pre-pandemice, ajungand la 3 din 6 (echivalentul unui rating BB). Cu toate acestea, mediul structural de afaceri (SBE) a ramas sub nivelurile pre-pandemice, cu un rating echivalent B. In 2024, 18 tari, inclusiv Arabia Saudita, Taiwan, Japonia, Romania si Chile, au inregistrat deteriorari ale climatului de afaceri.

Desi s-au inregistrat unele imbunatatiri partiale datorate normalizarii insolventelor in mediul de afaceri, riscul comercial ramane inca sub nivelurile din perioada pre-pandemica. In 20244 numarul insolventelor a crescut in doua din trei tari, iar firmele mari nu au fost imune la acest fenomen. Astfel, anul trecut s-a inregistrat peste o insolventa pe zi in randul companiilor cu o cifra de afaceri de peste 50 de milioane euro, un nivel record. Pentru 2025, analistii Allianz Trade se asteapta ca Indicele Global al Insolventelor sa atinga un nivel stabil, dupa trei ani consecutivi de crestere. Cu toate acestea, insolventele vor continua sa inregistreze un trend ascendent, reprezentand 50% din PIB-ul global, inclusiv in SUA, Germania, Italia, Spania si China.

Economia beneficiaza de apartenenta la Uniunea Europeana si de relatii internationale solide, sustinute de un sector industrial competitiv, o rata scazuta a somajului si un mediu de afaceri adecvat. Cu toate acestea, instabilitatea guvernamentala si lipsa reformelor structurale in sectoarele economice esentiale raman provocari majore. Situatia financiara precara a sectorului public, deficitele mari de cont curent – acoperite doar partial prin investitii straine directe – si povara datoriei externe, reprezinta riscuri suplimentare pentru echilibrul macroeconomic.

Romania a fost una dintre economiile emergente cu cea mai solida performanta, insa perioadele de crestere economica accelerata, insotite de dezechilibre, au generat ingrijorari. In ultimele doua decenii, PIB-ul real a crescut, in medie, cu +3,7% anual, depasind media statelor membre ale UE din Europa Centrala si de Est. Economia a fost afectata puternic de criza globala generata de pandemie in 2020 (-3,7%), inregistrand o crestere de 5,7% in 2021. Totusi, perspectivele economice s-au deteriorat semnificativ odata cu izbucnirea razboiului din Ucraina, din cauza dependentei anterioare de importurile energetice din Rusia si a impactului sanctiunilor UE, care au amplificat inflatia si riscul de penurie energetica.

Sustinuta de consumul robust, in 2022, economia Romaniei a rezistat mai bine decat se anticipa, investitiile si cererea externa, atingand o crestere de +4,1%. Insa, inflatia in crestere, dobanzile ridicate, cererea externa in scadere si reducerea increderii in mediul de afaceri au franat expansiunea economica in 2023, cand PIB-ul real a avansat cu doar +2,1%. In 2024, economia a incetinit si mai mult, cu o crestere de +1,4% in prima jumatate a anului, urmata de o scadere de -0,3% in trimestrul III, ceea ce a dus la un avans anual modest de doar +0,8%.

Pentru 2025 si 2026, analistii anticipeaza o accelerare economica estimata la +3,1% si +3,6%, sustinuta de investitiile publice reziliente, redresarea consumului intern si relaxarea treptata a politicii monetare. Desi Banca Nationala a Romaniei (BNR) urmareste sa mentina inflatia la un nivel stabil (2,5% ± 1pp), politica monetara a fost relaxata o perioada indelungata. Dobanda reala a fost negativa intre 2017 si octombrie 2023, iar inflatia a atins niveluri de doua cifre intre 2022 si 2023, in mare parte din cauza cresterii preturilor la energie.

Banca Nationala a Romaniei a crescut rata dobanzii de referinta de la 1,25% in septembrie 2021 la 7,00% in ianuarie 2023, pentru a controla cresterea preturilor. Apoi, in iulie 2024, a inceput sa reduca treptat dobanda, ajungand acum la 6,5%. De asemenea, Banca Centrala a intervenit frecvent pe pietele valutare pentru a mentine stabilitatea cursului lei/euro, o strategie care va continua, cat timp dispune de rezerve valutare suficiente. In ceea ce priveste inflatia, aceasta va ramane mai persistenta decat in economiile vecine, fiind sustinuta de cresteri salariale puternice, majorari ale preturilor la alimente si politici fiscale relaxate. Dupa un nivel de 5,6% in 2024, inflatia este prognozata sa scada la 4,5% in 2025 si 3,4% in 2026.

In Romania, situatia finantelor publice continua sa se deterioreze devenind un motiv de ingrijorare. Stimulentele fiscale pro-ciclice au dus la cresterea deficitului bugetar la -4,3% din PIB in 2019, iar acest dezechilibru s-a accentuat semnificativ in 2020 (-9,3%) si 2021 (-7,2%), pe fondul masurilor de sprijin economic legate de pandemia Covid-19. 

In 2022-2023, deficitul anual a ramas ridicat, la peste -6% din PIB, reflectand atat scaderea veniturilor fiscale, cat si cresterea cheltuielilor ca raspuns la criza generata de razboiul din Ucraina. Desi sunt planificate masuri de consolidare fiscala, deficitul este estimat sa ramana peste -5% din PIB in perioada 2024-2026. In paralel, datoria publica a crescut de la 35% din PIB in 2019 la 49% in 2023, iar estimarile indica depasirea pragului de 50% in perioada 2024-2026. 

Un alt motiv de ingrijorare pentru economia Romaniei sunt finantele externe. Deficitul de cont curent, adica diferenta dintre ce importa si ce exporta Romania, s-a accentuat constant, ajungand la -9,3% din PIB in 2022 si ramanand ridicat si in 2023-2024, la peste -7%. Un aspect ingrijorator este ca doar 30% din acest deficit a fost acoperit de investitii straine directe, mult mai putin decat procentul de 75% considerat acceptat. In plus, aceasta proportie a scazut semnificativ fata de 2016, cand 168% din deficit era acoperit de astfel de investitii.

Pentru 2025-2026, se estimeaza ca exporturile si importurile vor creste intr-un ritm similar, mentinand deficitul de cont curent la peste -6% din PIB. In acelasi timp, acoperirea acestuia prin ISD va ramane sub 50%, in conditiile in care fluxurile de capital catre pietele emergente mai slabe vor ramane modeste pe fondul incertitudinilor economice globale. Acest context, coroborat cu deficitele fiscale ridicate, ar putea creste nevoile de finantare externa pana la niveluri critice. Pe de alta parte, rezervele valutare ale BNR si-au revenit dupa minimele temporare din 2022, ajungand la 70 miliarde dolari in august 2024, echivalentul a cinci luni de importuri – un nivel considerat adecvat. Totusi, acestea nu acopera integral platile datoriei externe scadente in urmatoarele 12 luni, fiind sub pragul de confort de 125%.

In ceea ce priveste mediul de afaceri din Romania, acesta este, in general, favorabil, desi persista anumite vulnerabilitati. Indicatorii anuali Worldwide Governance Indicators ai Bancii Mondiale sugereaza ca reglementarile si cadrul juridic sunt, in linii mari, prietenoase cu mediul de afaceri, insa perceptia asupra coruptiei ramane o problema. Indexul Libertatii Economice 2024 al Heritage Foundation plaseaza Romania pe locul 51 din peste 180 de economii, evidentiind puncte forte in domeniile drepturilor de proprietate, povara fiscala, libertatea comerciala si libertatea investitiilor. Totusi, exista slabiciuni in ceea ce priveste integritatea guvernamentala si libertatea financiara.

In clasamentul Allianz Trade, Environmental Sustainability Index, Romania ocupa locul 54 din 210 economii, avand rezultate bune la eficienta energetica, emisiile de CO₂ pe unitatea de PIB si stresul hidric. Cu toate acestea, persista vulnerabilitati in productia de energie regenerabila, rata de reciclare si capacitatea de adaptare la riscurile climatice.

In ceea ce priveste riscul politic sistemic, acesta este moderat, dar volatilitatea politica este ridicata. Totusi, incertitudinea politica afecteaza perspectivele de consolidare fiscala. In decembrie 2024, Curtea Constitutionala a anulat alegerile prezidentiale in urma unor acuzatii de interferenta externa, determinand organizarea unor noi alegeri in primavara lui 2025. Desi s-a format un nou guvern pro-european alcatuit din patru partide, stabilitatea acestuia ramane incerta.