Guvernul a modificat o serie de reglementari in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor, cu efect asupra mediului de afaceri, sprijinind accelerarea dezvoltarii investitiilor. O modificare importanta o reprezinta introducerea posibilitatii de emitere a certificatului de urbanism in format electronic, documentele avand aceeasi valoare juridica cu cele  emise in format scriptic, cu conditia ca la emiterea sau imprimarea pe hartie a documentului cu semnatura electronica sa fie adaugata si semnatura olografa a semnatarilor autorizati prin lege. De asemenea, in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a actului normativ, toate autoritatile publice au obligatia sa asigure masurile necesare primirii documentatiilor pentru emiterea certificatelor de urbanism, avizelor/ acordurilor si autorizatiilor de construire/ desfiintare in format electronic, prin intermediul portalului aferent punctului de contact unic electronic.

In acest sens, Guvernul a modificat si completat Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, precum si Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, in scopul solutionarii problemelor legislative cu caracter de urgenta care au fost semnalate in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor prin intermediul studiilor realizate de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) cu sprijinul Bancii Mondiale.

 

 

Noile prevederi converg, totodata, spre respectarea exigentelor urbanistice si de calitate in domeniul constructiilor si catre eliminarea riscurilor de coruptie, prin clarificari si eliminarea unor suprapuneri sau lacune legislative care au generat deficiente in posibilitatea de urmarire a cheltuirii banilor publici in conditii de eficienta si eficacitate. De exemplu, este introdusa posibilitatea ca Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC) sa atace direct in instantele de contencios documentatiile de urbanism sau autorizatiile de construire ilegale. In prezent, doar prefectul are aceasta calitate, insa exista situatii in care acestia nu dau curs sesizarilor ISC, iar controlul este ineficient. Totodata, ordonanta stabileste obligatia ca ISC sa opreasca lucrarile pentru care se constata realizarea cu incalcarea dispozitiilor legale, a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii, fara proiect tehnic ori pe baza unor autorizatii nelegal emise. Odata cu dispunerea masurii de oprire a executarii lucrarilor se dispun si masuri de conservare a lucrarilor deja executate.

 

Tot pentru reducerea coruptiei, a fost introdus caracterul public pentru documentatiile de amenajarea teritoriului si de urbanism care, odata aprobate, instituie reguli cu privire la construire atat de catre sectorul public, cat si de cel privat si la planificarea spatiala a investitiilor publice. In plus, ordonanta introduce votul motivat al consilierilor locali, pentru eliminarea posibilitatii ca votul pentru aprobarea documentatiilor de urbanism sa fie conditionat de primirea de foloase necuvenite.

 

Un element de noutate il reprezinta stabilirea cuantumului amenzilor aplicate pentru faptele descrise ca fiind contraventii, intre 10.000 si 50.000 de lei.

De asemenea, sunt detaliate responsabilitatile si faptele care constituie contraventie, intre care initierea sau aprobarea documentatiilor de urbanism care au ca scop intrarea in legalitate a unor constructii care nu au autorizatie de construire sau nu respecta prevederile autorizatiei de construire, supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentatii de urbanism incomplete, semnarea de documentatii de amenajarea teritoriului si urbanism care contin date eronate (daca nu intra sub incidenta legii penale), aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogari de la documentatiile de urbanism aprobate, modificarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism de catre autoritatile locale fara reluarea procedurilor de avizare si aprobare, precum si nerespectarea prevederilor referitoare la informarea si consultarea populatiei.

Pentru evitarea conflictelor de interese, membrii comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism constituite la nivel local au obligatia ca la inceperea mandatului sa semneze o declaratie pe propria raspundere prin care se oblige ca, pe perioada mandatului, sa nu incheie sau sa nu execute contracte de achizitii publice cu autoritatea publica locala/judeteana din a caror comisie fac parte si sa se abtina la vot in cadrul procedurilor de avizare in cazul in care au participat la elaborarea unei documentatii depuse spre avizare la comisia din care fac parte.

 

Pentru accelerarea investitiilor, a fost eliminat conceptul de "aviz tacit", care este neoperational, acesta urmand a fi inlocuit cu o sanctiune pecuniara, in situatia nerespectarii termenelor de catre emitentii de avize care nu respecta termenul legal. Astfel, ISC va putea amenda institutiile care nu emit avizele in termene legale si intarzie nejustificat investitiile.

Mai mult, Guvernul a aprobat prelungirea de la 12 luni la cel mult 24 de luni perioada de valabilitate a autorizatiilor de construire, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. Noul termen era necesar pentru corelarea cu legislatia din domeniul achizitiilor publice, existand cazuri in care, valabilitatea autorizatiei expira pana la finalizarea procedurilor de achizitie publica. La randul sau, beneficiarul/ investitorul are obligatia de a notifica in legatura cu inceperea lucrarilor autoritatea administratiei publice emitente a autorizatiei si ISC, inclusiv prin intermediul punctului de contact unic electronic, https://www.edirect.e-guvernare.ro/.

In cazul proiectelor de infrastructura transeuropeana de transport si al amenajarilor hidrotehnice, autorizatiile de construire, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, dupa caz, avizele de amplasament isi mentin valabilitatea pe toata perioada implementarii proiectelor, pana la finalizarea lucrarilor pentru care au fost eliberate, respectiv, pana la semnarea procesului-verbal de receptie finala, cu conditia inceperii lucrarilor in termen de 24 de luni de la data emiterii autorizatiei de construire.

 

Actul normativ stabileste, totodata, regimul aplicat in materie de urbanism si autorizare a constructiilor in cazul imobilelor situate in zone protejate, cu obiective specifice de conservare si reabilitare a valorilor de patrimoniu. In acest caz, modificarile si completarile aprobate de Guvern creeaza asupra acestor imobile servituti de interventie legate de desfiintare, modificare, functionalitate, distante, inaltime, volumetrie, expresie arhitecturala, materiale, finisaje, imprejmuiri, mobilier urban, amenajari si plantatii. Potrivit datelor Guvernului, s-a tinut cont in luarea acestor decizii si de problemele existente la nivel practic si legislativ semnalate in cadrul atelierelor de lucru ale structurilor asociative ale autoritatilor publice locale precum si cele ale Asociatiei Arhitectilor Sefi de Judete, ale Asociatiei Arhitectilor Sefi de Municipii, ale Registrului Urbanistilor din Romania, ale Asociatiei Profesionale a Urbanistilor din Romania, Ordinului Arhitectilor din Romania, Asociatia Inginerilor Proiectanti de Structuri, la nivelul mediului universitar din domeniul urbanismului, arhitecturii si constructiilor, mediului economic si societatii civile.