Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis, in sedinta de miercuri, sa mentina rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 7% pe an, informeaza banca centrala printr-un comunicat, potrivit Agerpres.

De asemenea, CA al BNR a hotarat pastrarea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an si a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 6% pe an si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

"Deciziile CA al BNR vizeaza readucerea durabila a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5 la suta a1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. In contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor evolutii adverse. BNR monitorizeaza atent evolutiile mediului intern si international si va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu", se arata in comunicatul bancii centrale.

Potrivit BNR, rata anuala a inflatiei a coborat in septembrie la 8,83%, in linie cu previziunile, de la 9,43% in luna august, pe fondul decelerarii cresterii preturilor alimentelor procesate si al accentuarii declinului in termeni anuali al preturilor energiei.

Pe ansamblul trimestrului III, rata anuala a inflatiei a continuat astfel sa se reduca, dar mai lent decat in precedentele doua trimestre, diminuandu-se cu 1,42 puncte procentuale (de la 10,25% in iunie), in conditiile in care noile scaderi ample de dinamica consemnate in acest interval de preturile alimentelor si energiei au fost partial contrabalansate ca impact de scumpirea combustibililor si medicamentelor.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat scaderea in trimestrul III, coborand vizibil sub nivelul prognozat, la 11,3% in septembrie, de la 13,5% in iunie. Evolutia este atribuibila in principal descresterii cotatiilor marfurilor, prioritar agroalimentare, si masurii de plafonare temporara a adaosului comercial la produse alimentare de baza. Ea reflecta insa si o slabire a transmiterii in preturile de consum a costurilor marite ale firmelor, indeosebi ale celor salariale, pe fondul temperarii cererii de consum, precum si o atenuare a impactului inflationist al importurilor.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a scazut la 9,2% in septembrie, de la 9,3% in iunie 2023. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au redus in septembrie la 12,6% si la 11,4%, de la 14,2%, respectiv 12,5%, in iunie, ramanand inferioare celor prevalente in regiune si in tarile baltice.

Datele statistice revizuite recent arata ca activitatea economica a crescut in trimestrul II 2023 cu 1,7%, dupa o comprimare cu 1% in precedentele trei luni (variatie trimestriala), dar reconfirma scaderea avansului acesteia in termeni anuali la 1%, de la 2,4% in trimestrul I 2023.

Potrivit BNR, descresterea a fost determinata de aceasta data de consumul gospodariilor populatiei, in timp ce consumul administratiei publice si-a accelerat puternic cresterea, iar dinamica anuala a formarii brute de capital fix a consemnat doar o mica scadere, ramanand deosebit de ridicata. Totodata, exportul net si-a marit impactul expansionist in acest interval, in conditiile continuarii cresterii ecartului pozitiv dintre variatia volumului exporturilor de bunuri si servicii si cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul balantei comerciale si cel de cont curent au inregistrat in trimestrul II 2023 noi scaderi substantiale fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Conform bancii centrale, cele mai recente date si analize indica o decelerare semnificativa a cresterii economiei in a doua parte a anului curent, implicand o dinamica anuala mai modesta a PIB in trimestrul III decat cea anticipata anterior.

Astfel, in intervalul iulie-august, vanzarile cu amanuntul si cele auto-moto, precum si serviciile prestate populatiei au consemnat noi pierderi de dinamica anuala, iar productia industriala si-a prelungit declinul apreciabil in termeni anuali; in schimb, volumul lucrarilor de constructii si-a reaccelerat considerabil cresterea in raport cu aceeasi perioada din 2022, in principal pe seama evolutiilor de pe segmentul nerezidential si de pe cel al constructiilor ingineresti. Totodata, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii a continuat sa-si mareasca ecartul pozitiv fata de cea a importurilor, care a intrat relativ mai pronuntat in teritoriul negativ in iulie-august. Drept consecinta, deficitul comercial si-a reaccentuat contractia in termeni anuali, iar cel de cont curent si-a atenuat-o doar usor, in conditiile in care inrautatirea substantiala a soldului balantei veniturilor primare a fost partial compensata ca impact de cresterea in acest interval a excedentului balantei veniturilor secundare.

Potrivit bancii centrale, pe piata muncii, datele recente arata o incetinire pronuntata a cresterii lunare a efectivului salariatilor din economie in iulie-august si mentinerea relativ stabila a ratei somajului BIM, alaturi de descresterea vizibila in acest interval a dinamicii anuale a costului unitar cu forta de munca din industrie, de la un nivel insa deosebit de inalt atins in trimestrul II.

Totodata, potrivit sondajelor de specialitate, intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp si-au accentuat usor scaderea in luna octombrie fata de trimestrul III, iar deficitul de forta de munca raportat de companii pentru ultimul trimestru al anului si-a corectat in mare masura cresterea din intervalul precedent, pe seama evolutiilor din industrie si servicii.

Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au inregistrat mici scaderi spre finele lui octombrie, dupa relativa stabilitate din lunile precedente. Totodata, randamentele titlurilor de stat si-au accentuat corectia descendenta in perioada recenta - in linie cu evolutiile din economiile avansate si din regiune -, in contextul asteptarilor revizuite ale investitorilor privind perspectiva ratei dobanzii Fed si al calmarii temerilor generate pe piata financiara internationala in prima parte a lunii octombrie de escaladarea tensiunilor geopolitice.

In aceasta conjunctura, dar si pe fondul atractivitatii relative inca ridicate a plasamentelor in moneda nationala, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai inalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodata, moneda nationala si-a stopat tendinta de depreciere fata de dolarul SUA din lunile precedente, in conditiile intreruperii trendului de intarire a acestuia pe pietele financiare internationale.

Creditul acordat sectorului privat si-a accentuat scaderea de ritm in septembrie, la 4,5%, de la 5,5% in august, in contextul unui declin amplu consemnat de dinamica componentei in valuta, contrabalansat doar in mica masura ca impact de reaccelerarea usoara a cresterii creditului in lei. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat si-a stopat totusi ascensiunea in septembrie, la 68,1%, pe fondul efectului statistic al evolutiei cursului de schimb leu/euro, subliniaza BNR.

Dobanda cheie este nemodificata din luna ianuarie a acestui an, cand BNR a crescut rata dobanzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.