Un raport recent al expertilor de la Bau Industrie arata ca, avand o pondere de 1,8 % din consumul federal total de energie, companiile din industria constructiilor consuma relativ putin pentru realizarea de cladiri si efectuarea de lucrari de infrastructura in comparatie cu alte sectoare ale economiei, iar prin ponderea de 1% din emisiile totale de dioxid de carbon provoaca efecte negative relativ limitate. Prin urmare, oportunitatile directe pentru companiile de constructii de a contribui la reducerea consumului de energie si a emisiilor deCO2 in timpul productiei sunt aproape inexistente. Cu toate acestea, toata lumea are responsabilitatea de a contribui la efortul general de protectie climatica. In plus, firmele din domeniu sunt afectate de introducerea taxonomiei si, prin urmare, au obligatii de raportare mai stricte, indiferent de dimensiunea amprentei lor de carbon. Companiile analizate impreuna cu clientii lor, au totodata un rol indirect in reducerea amprentei globale, prin promovarea de produse care au un consum redus de energie si emisii nesemnificative de gaze cu efect de sera, precum si prin inovatii, tehnologii moderne de constructie si promovarea unor sisteme eficiente de anvelopare a cladirilor.

Concret, in Germania amprenta totala a domeniului de constructii si exploatare a cladirilor este de 398 de milioane de tone de echivalent CO2, ceea ce reprezinta aproximativ 40% din totalul gazelor cu efect de sera. Cu toate acestea, doar 2,6% din aceasta cantitate se datoreaza emisiilor directe ale firmelor implicare in executie. Un cuantum de 2,3% este atribuit industriei materiilor prime, 9,6% celei a materialelor de constructii, iar 10,6 % furnizorilor din amonte. Insa, cea mai mare parte (74,6 %) este generata de utilizarea si exploatarea imobilelor si, prin urmare, depinde de comportamentul proprietarilor si operatorilor sau al utilizatorilor, asupra carora industria constructiilor nu are nicio influenta directa.

In ceea ce priveste emisiile de dioxid de carbon, conform datelor Biroului Federal de Statistica, cele cauzate de persoanelor fizice si companiile cu sediul in Germania s-au ridicat la 831 de milioane de tone in 2022 (date mai recente nu sunt disponibile). Putin sub 25% sunt cauzate de gospodariile particulare, 26% de intreprinderile industriale si 47% de firmele de servicii. In cazul acestora din urma, cea mai mare parte este atribuita furnizorilor de energie (32%), urmati de societatile de transport si depozitare (9%). In 2022, pe segmentul companiilor, cei mai mari poluatori au fost reprezentati de productia si prelucrarea metalelor (7%), domeniul sticlei, ceramicii, pietrei (4,3%) si cel al fabricarii produselor chimice (3,5%). Emisiile directe de CO2 ale intreprinderilor active in industria constructiilor s-au ridicat la 8 milioane de tone, reprezentand doar 1% din total. Acestea au fost cu 34% mai mici fata de 1995, in timp ce productia (reprezentand valoarea adaugata bruta reala in industria de profil constructiilor) a fost cu 30% mai scazuta raportat la aceeasi baza de comparatie. 

S-a constatat ca emisiile urmeaza, in mod firesc, ciclurile economice. Astfel, productia in industria de profil a suferit o contractie de 30 % in timpul recesiunii din perioada 1995-2005, in timp ce emisiile au scazut cu 22 %. Ulterior, s-a observat o usoara decuplare. In 2020, emisiile au fost cu 12 % mai mici decat nivelul din 2009, cand a inceput redresarea sustinuta a domeniului analizat, in timp ce productia a sporit cu 15 % in aceeasi perioada. Prin urmare, investitiile in echipamente noi - care au crescut cu 120% intre 2009 si 2020 in termeni ajustati in functie de pret - au contribuit la o diminuare semnificativa a emisiilor de CO2. Cu toate acestea, incetinirea ulterioara a activitatii (productia a scazut cu 8,5% intre 2020 si 2022) nu a dus la o reducere a emisiilor, care au crescut usor, cu 0,8%. Din pacate, nu este posibil sa se determine ce procent din investitiile realizate de intreprinderile de constructii sunt utilizate pentru masuri de protectie a mediului. Oficiul Federal de Statistica colecteaza date cu privire la aceste investitii numai pentru intreprinderile industriale. 

Referitor la consumul de energie primara al gospodariilor private si al intreprinderilor cu sediul in Germania in 2022, acesta a fost de 11.850 petajouli (1 petajoule - PJ = 1.000 terajouli - TJ), 35% din cantitatea totala fiind consumata de gospodariile particulare, 23% de intreprinderile de servicii si 38% de cele industriale. Spre deosebire de consumul de energie al entitatilor din prima categorie, cel a companiilor este influentat in principal de situatia economica: cu cat se fabrica mai multe produse, cu atat se utilizeaza mai multa energie in productie. Consumul direct de energie al gospodariilor particulare este generat in cea mai mare parte sectorului rezidential (68%), diferenta fiind folosita pentru transportul privat motorizat. Cei mai mari consumatori din sectorul firmelor in 2022 au fost companiile specializate in fabricarea produselor chimice (15%) cele din sectorul productiei si prelucrarii metalelor (8%). Pe segmentul serviciilor, recordul a apartinut domeniului de transport si depozitare, cu 10%.

Societatile din industria constructiilor au consumat doar 217 PJ de energie in 2022, reprezentand 1,8 % din consumul final total. In 2022 acesta a fost cu 28 % mai mic decat nivelul in 1995, in timp ce valoarea adaugata bruta reala (productie minus consum intermediar) in industria constructiilor s-a diminuat cu 40%. Cu toate acestea, consumul de energie (spre deosebire de emisiile de CO2) a fluctuat in mod pregnant de-a lungul perioadei respective, iar variatiile nu mai pot fi explicate de ciclul economic. Expertii in analiza datelor atribuie fenomenul in principal unor probleme de calitate in compilarea datelor, intrucat informatiile privind consumul de energie din industria constructiilor sunt, in mare parte, estimate. Totusi, se poate afirma ca in 2022 circa 40 % din energia consumata de intreprinderile de constructii a fost reprezentata de motorina, 37 % de alte produse petroliere minerale (inclusiv bitum), 8 % de electricitate si alte surse de energie, 6 % de gaze si 2% de motorina. Doar 3 % a fost cota aferenta energiilor regenerabile. 

Conform unui calcul efectuat de experti in 2019, cheltuielile totale cu energia ale industriei germane s-au ridicat la 35 de miliarde euro. Prin urmare, acest produs constituie un factor de cost important pentru intreprinderi, dar in pofida respectivei realitati nu sunt disponibile date cifre pentru industria constructiilor in ansamblul sau. Statisticile oficiale furnizeaza informatii referitoare doar la companiile care au ca principal obiect de activitate constructiile si au un personal mai mare de 20 de angajati. Aceste firme au cheltuit 2,66 miliarde euro pentru energie, ceea ce a reprezentat 2,2% din valoarea productiei brute. Comparativ cu anul precedent atat consumul absolut de energie, cat si cota au crescut (cu 35,7% in primul caz si1,8% in al doilea). Acest lucru se datoreaza, in principal, majorarii preturilor la motorina si energie (indicele preturilor de productie 2022/2021: +41,7 % si, respectiv, +74,5 %). Ajustate in functie de pret (cu indicele preturilor de productie pentru energie), costurile din 2022 au fost cu 22,2 % sub nivelul din precedentele 12 luni.

Pentru a compara costurile energiei de-a lungul timpului cu tendintele de productie, datele au fost ajustate in functie de pret utilizand indicele preturilor la energie calculat de Oficiul Federal de Statistica si au fost prezentate la preturile din 2022. In aceste conditii, costurile ajustate cu energia in 2022 au fost cu 39 % mai mici fata de 1995, in timp ce cifra de afaceri reala a firmelor de constructii cu 20 sau mai multi angajati a fost cu 32 % mai mica. Productia (cifra de afaceri reala) a scazut cu 43 % in timpul recesiunii din sectorul constructiilor care a avut loc in intervalul 1995 - 2005, in timp ce costurile cu energia s-au diminuat cu 26%. Din 2006 pana in 2020 (perioada de relansare a sectorului de profil), productia a crescut cu 35 %, iar costurile analizate ajustate in functie de pret cu 16% Din 2020 pana in 2022, productia a scazut cu 11%, iar celalalt indicator s-a ajustat negativ cu 29%.

Cele mai mari costuri absolute cu energia in sectorul principal al constructiilor din Germania in 2022 au fost inregistrate de sectorul de constructie de drumuri, cu 605,5 milioane euro, urmat de cel al executiei de cladiri, cu 572,1 milioane de euro, in timp ce cele la polul opus s-a situat domeniul de foraje de testare, cu 5,5 milioane de euro. Totusi ponderea in valoarea productiei brute variaza in functie de specializare, aceasta fiind cuprinsa, in 2022, intre 1,2% pentru segmentele de acoperisuri si tamplarie si inginerie structurala/constructii de cladiri si 6,3% pentru cel al lucrarilor de organizare a santierului.

Cererea de materii prime in industria germana a constructiilor este acoperita din stocuri interne, importuri si materii prime secundare provenite din utilizarea si reciclarea deseurilor din constructii. Chiar daca materialele de constructie sunt inca relativ usor de obtinut, motivele ecologice, precum si deficitul local in crestere pledeaza in favoarea unei utilizari mai eficiente. Prin urmare, productia ar trebui sa foloseasca mai mult materialele de constructie secundare. Deseurile din constructii si demolari au reprezentat 221 de milioane de tone, adica 53% din totalul de 414 milioane de tone de deseuri in 2020. Se observa asadar ca sectorul constructiilor are un impact considerabil asupra echilibrului ecologic. Cu toate acestea, industria este constienta de responsabilitatea sa, astfel incat 90% din totalul deseurilor minerale din constructii si demolari sunt deja reciclate intr-un mod ecologic. In 1996, rata de reciclare era de numai 70%. Cu toate acestea, materialele de constructie reciclate acopera doar un maxim de aproximativ 13% din cererea totala, deci sunt semnificative, dar nu rezolva problema disponibilitatii. Rata de utilizare este diferita in functie de tipul materialului. Din cele 129 de milioane de tone de pamant excavat, material dragat si balast pentru sine, 75% au fost utilizate in mineritul de suprafata si alte operatiuni, predominant in constructia de depozite de deseuri, iar 11% au fost utilizate pentru producerea de materiale de constructie reciclate. Peste

79% din cele 60 de milioane de tone de deseuri din constructii au fost reciclate, iar 16% au fost utilizate pentru umplerea sapaturilor. Circa 17 milioane de tone de deseuri provenite din demolarea drumurilor au fost chiar reciclate in proportie de 93 %, iar 3 % au fost utilizate in constructia de depozite de deseuri si pentru umplerea sapaturilor. De asemenea, 741.000 de tone de deseuri de constructii pe baza de gips au fost reciclate in proportie de 60 %, iar din cele 14 milioane de tone de deseuri de santier, 2% au fost reciclate si 97% au fost reutilizate in alte moduri.