Concept Structure: Structura din beton clasa C60/75, pentru cladirea MIRO Offices |
Arhitectura & Proiectare Publicat de Elena Icleanu 05 Oct 2022 06:25 |
Complexul de birouri MIRO a fost dezvoltat de grupul belgian Speedwell in zona de nord a Capitalei, pe Soseaua Bucuresti - Ploiesti nr. 89A, in Sectorul 1. Cladirea beneficiaza de avantajele unei vizibilitati ridicate, acces facil si ofera birouri clasa A, detinand certificari BREEAM EXCELLENT si WELL, pe langa o serie de facilitati concepute pentru confortul angajatilor. Din punct de vedere al functionalitatii, zona de suprastructura se realizeaza ca spatiu de birouri, iar demisolul si subsolul sunt ocupate de spatii de parcare, tehnice, pentru depozitare, zona ALA si rezervoare. Corpul Parter este reprezentat de o platforma de acces in cele doua cladiri, ansamblul fiind constituit din doua corpuri cu functiunea de birouri si regimuri de inaltime S partial+Ds+P+4E si S+Ds+P+4E, respectiv o zona interioara comuna, reprezentata de platforma de acces in cladiri si un spatiu pentru parcare, cu regimul de inaltime Parter. Lucrarile de constructii au inceput in iulie 2020 si au fost finalizate la sfarsitul anului 2021.
Concept Structure a proiectat structura de rezistenta a celor doua cladiri din pereti independenti si cadru perimetral de beton armat. Acestea au o inaltime de 35 de metri si o suprafata construita totala de 35.000 mp. Pentru a respecta cerintele arhitecturale si a permite o eficienta din punct de vedere al spatiului util folosit, s-a adoptat o solutie cu betoane de inalta rezistenta - beton clasa de rezistenta C60/75, rezultand, astfel, pereti zvelti din beton armat cu o rezistenta mare la compresiune si la forte laterale seismice. A fost pentru prima data in Romania cand s-a folosit clasa de beton C60/75, produs si livrat de Holcim Romania si pus in opera de Bog’Art.
Infrastructura
Avand in vedere caracteristicile cladirilor si ale amplasamentului, sapatura s-a efectuat in taluz natural cu panta de 1:1, pe zona de demisol. In vederea realizarii excavatiilor la nivelul proiectat -7,9 metri, local, pe laturile de vest si nord-vest ale amplasamentului au fost sistematizate taluzuri executate la exteriorul infrastructurii, cu panta aproximativ 3:1, ce au fost protejate prin intermediul torcretului tintuit, constand in aplicarea torcretului din beton fixat prin intermediul tintelor metalice (bare de armatura).
Infrastructura s-a realizat sub forma unei cutii rigide compusa din ansamblul peretilor de contur din subsol si cei interiori, cu diafragma orizontala reprezentata de placa de cota ±0.00, respectiv radierul la partea inferioara. Aceasta a fost considerata suficient de rigida si rezistenta pentru a asigura conditia de incastrare a elementelor verticale ale suprastructurii la nivelul planseului peste subsol. Prin proiectare, s-a urmarit ca elementele structurale de pe inaltimea subsolului sa aiba o comportare elastica sub incarcarile seismice de proiectare. Acest lucru s-a realizat prin majorarea rigiditatii si rezistentei pentru aceste niveluri.
Fundarea corpului C1 s-a realizat in mod direct, partial prin intermediul unui radier general sub zona de subsol, avand grosimea de 80 cm, si partial prin intermediul unui sistem de grinzi de fundare continue din beton armat 220x200 cm si radier avand grosimea de 80 cm, sub zona demisolului. Avand in vedere ca sistemele de fundare se realizeaza la cote diferite, conectarea dintre cele doua cote a fost realizata prin zone de racordare, conform specificatiilor NP112-2014.
Peretii subsolului au dimensiuni de 30 cm si 40 cm. Dimensionarea peretilor din infrastructura s-a realizat pe baza eforturilor maxime obtinute considerand atat incarcarile gravitationale, cat si fortele orizontale maxime generate de actiunea seismica de proiectare.
Placa de cota ±0.00 este realizata in solutie de planseu dala cu grosimea de 25 cm. In zona grinzilor de fundare, placa de pardoseala are grosimea de 18 cm.
Fundarea Corpului C2 s-a realizat in mod direct prin intermediul unui radier general avand grosimea de 120 cm sub zonele de tub care se continua in suprastructura, respectiv 80 cm in rest. Dimensiunile minime au fost impuse prin relatiile de predimensionare din NP112-2014.
Peretii infrastructurii au dimensiuni de 25 cm, 30 cm, 40 cm si 55 cm. Dimensionarea peretilor din infrastructura s-a realizat pe baza eforturilor maxime obtinute considerand atat incarcarile gravitationale, cat si fortele orizontale maxime generate de actiunea seismica de proiectare.
Placa de cota ±0.00 este realizata in solutie de planseu dala cu grosimea de 25 cm si capiteluri cu dimensiunile in plan de 2,7 m x 2,7 m si grosimea de 40 cm. Aceasta se realizeaza la cota superioara -4,15 m, prezentand o zona de salt in dreptul axului 4 de inaltime 65 cm.
Suprastructura
Sistemul structural propus pentru suprastructura fiecaruia dintre cele doua corpuri ale cladirii (C1 si C2) este alcatuit din pereti independenti pe cele doua directii principale ale cladirii si un cadru perimetral. Elementele structurale principale cu rol in preluarea fortelor laterale generate de actiunea seismica sunt peretii de beton armat, care conlucreaza cu cadrele perimetrale prin intermediul planseelor, ce au rol de diafragme rigide. Peretii de beton asigura transmiterea fortelor taietoare generate de incarcarile orizontale la infrastructura si teren de fundare si, partial, a momentelor globale de rasturnare. Suplimentar, transmiterea momentelor de rasturnare pe structura este asigurata de cadrele perimetrale prin efectul indirect al fortelor axiale care se mobilizeaza in stalpi.
Peretii de beton armat au grosimea de 30 si 40 cm. Cadrele sunt alcatuite din stalpi 60x60 cm, respectiv F70 cm pentru stalpii de colt si grinzi de 40x55 cm. Planseul este realizat in solutie de planseu dala de beton armat cu grosimea de 18 cm si capiteluri cu grosimea de 35 cm.
Consideratii privind calculul structural al imobilului
Structurile de rezistenta ale tuturor corpurilor au fost calculate in conformitate cu standardele, codurile si normativele in vigoare. Analizele structurale au fost realizate cu ajutorul programului de calcul ETABS2017. S-au realizat modele 3D complete ale structurilor, ce includ si deformatiile elementelor structurale ale infrastructurii.
Pentru determinarea starii de eforturi si deformatii in cadrul structurilor, s-a utilizat ca referinta metoda de calcul modal cu spectre de raspuns. S-au considerat toate modurile de vibratie cu o contributie semnificativa la raspunsul seismic total si pentru care suma maselor modale efective depaseste 97% din masa totala a structurii.
Pentru verificarea deplasarilor relative de nivel, structurile s-au incastrat la nivelul radierului. Incarcarile masice au fost definite considerand coeficientii de grupare asociati gruparii seismice de incarcari, conform CR0-2012.
Materialele utilizate
Toate materialele utilizate au certificate de calitate in conformitate cu normele in vigoare si agrementate. Betoanele folosite, inclusiv in cadrul structurii de rezistenta, respecta specificatiile SR EN 1992-1-1, respectiv NE 012-1/2007 si NE 012-1/2010 si variaza astfel:
Betoanele de inalta rezistenta sunt, generic, acele betoane care depasesc clasa de rezistenta C 45/55, fiind preponderent utilizate in structuri speciale, la care dezvoltarea rapida a rezistentelor la compresiune este esentiala. Betoanele de inalta performanta raspund unor standarde mai complexe fata de cele adresate betoanelor uzuale si indeplinesc atat solicitari tehnice, cat si economice. Avantajul major in cazul folosirii betoanelor de inalta rezistenta a fost executarea elementelor cu sectiuni subtiri pentru indeplinirea cerintelor arhitecturale.
In zonele critice ale peretilor, armaturile principale din zonele de bulbi care se formeaza la intersectii si extremitati, dar si cele din zonele de talpi alternativ intinse si comprimate, au fost imbinate cu dispozitive mecanice de imbinare tip S2, conform ISO15835-1 si HLC2, conform SR13515-1. Deoarece in aceasta zona critica sunt asteptate deformatii post-elastice alternante cu valori semnificative, este necesara utilizarea unui sistem de imbinare care sa asigure o capacitate de rezistenta superioara in zona de imbinare, astfel incat cedarea barei sa se produca intotdeauna in afara zonei de imbinare.
Concluzii - certificari BREEAM si WELL, la cel mai inalt nivel
Pe ansamblul de birouri MIRO, Speedwell a obtinut certificarea WELL v2 in luna martie 2021, cel mai inalt nivel de certificare WELL atins pana la acea data in Romania, precum si prima certificare conform versiunii mai stricte a acestei metodologii. WELL este instrumentul principal pentru asigurarea sanatatii, bunastarii si sigurantei in cladiri, la nivel global. Spatiile de birouri, cladirile sau alte constructii inregistrate valorifica cadrul flexibil furnizat de metodologia WELL pentru imbunatatirea sanatatii si a confortului utilizatorilor prin intermediul designului. WELL v2 este versiunea WELL Building Standard supusa celor mai riguroase procese de testare si verificare pana la acea data la care s-a obtinut certificarea, devenind astfel cadrul principal de promovare si asigurare a sanatatii si confortului in interiorul cladirilor. Certificarea WELL adauga o nota mai "verde" conditiilor de munca de pe piata, in ce priveste sanatatea si siguranta utilizatorilor cladirilor.
Totodata, ansamblul MIRO a fost proiectat pentru a obtine certificarile BREEAM Excellent si WELL Health & Safety, cu focus pe eficienta energetica prin folosirea tehnologiilor de ultima generatie. Conceptul de la baza MIRO include 3 principii simple: bunastarea, accesibilitatea si vizibilitatea. Proiectul este construit pentru a crea un mediu flexibil, sanatos si pentru a combina munca si relaxarea intr-un cadru inconjurat de spatii verzi, folosind cele mai noi tehnologii din piata, intr-o locatie usor accesibila. Intreaga etapa de certificare a fost asistata de BuildGreen, lider in acest domeniu, care a oferit consultanta si servicii de evaluare in linie cu cerintele BREEAM si WELL, sfaturi pentru proiectare si achizitii durabile, precum si pentru definirea strategiilor BREEAM si WELL, solutiilor pentru asigurarea sanatatii si sigurantei, a performantei energetice, optimizarea sistemului de apa si ventilatie naturala, materiale, managementul deseurilor etc.
|